Flori sălbatice rare, ca laleaua pestriţă şi garofiţa de stâncă, şi ierburi considerate miraculoase, cum sunt mătrăguna şi iarba fiarelor, împânzesc cetăţile dacice.
Mătrăguna este cunoscută drept o plantă frumoasă, dar otrăvitoare. Cunoscută în popor ca şi „împărăteasa florilor” sau „doamna cea mare”, planta era folosită în Maramureş pentru realizarea farmacelor de dragoste. Iar culesul ei implica un adevărat ritual, inclusiv un dans erotic în jurul acesteia.
Mătrăguna este una dintre plantele considerate magice de credinţa populară. Era utilizată pentru calităţile sale psihotrope, afrodisiace, iar femeile o foloseau pentru a avea ochi mai frumoşi. Oamenii o foloseau fără să ştie că este toxică, extrem de periculoasă, şi că foarte uşor consumarea ei poate duce la deces.
Băieţelul avea şapte ani şi a mâncat din planta care creştea pe marginea drumului în timp ce se juca cu alţi copii.
În garda de sâmbătă, medicii urgentişti de la Spitalul de Copii „Sfânta Maria” din Iaşi au acordat îngrijiri medicale unei fetiţe intoxicate cu mătrăgună.
Urechea elefantului şi mătrăguna sunt două dintre plantele ornamentale de care trebuie să aibă grijă cei care au copii mici acasă.
Tradiţia veche românească este încărcată de obiceiuri ciudate sau de-a dreptul înfricoşătoare. Cele mai multe tradiţii bizare au legătură cu moartea şi unele sunt încă practicate în satele româneşti.
În Antichitate, erau considerate „plantele vrăjitoarelor“, pentru că erau folosite în licori care ucideau pe loc. Măselariţa, cucuta şi mătrăguna sunt ierburi extrem de periculoase, dar care, în cantităţi mici, folosite de industria farmaceutică, ne scapă de dureri.
Ritualuri şi credinţe ciudate, din cele mai vechi timpuri, vorbesc despre puterile magice ale unor plante pe care strămoşii noştri le-au folosit pentru îmbunătăţirea vieţii amoroase şi pentru tratarea infertilităţii. Mandragora şi mătrăguna se numără printre cele mai cunoscute astfel de ierburi.
Istoricul român al religiilor I. P. Culianu a scris în lucrările sale că, pentru provocarea orgasmului şi a halucinaţiilor privind ”zborul magic”, vrăjitoarele îşi ungeau cu alifii halucinogene nu numai corpul, dar şi cozile de mătură sau limbile de meliţă, pe care încălecau. Şi pelinul era folosit pentru proprietăţile sale psihotrope, scrie în cartea sa, ”Narcotice în cultura română”, Andrei Oişteanu.
Mătrăguna este considerată „iarbă sfântă“, ce se pune la icoane sau sub pragul bisericii, dar era folosită şi ca afrodisiac şi medicament halucinogen. În unele zone ale României se crede că numai acea parte din rădăcina plantei care seamănă cu o mână de om ar avea un efect magico-terapeutic asupra tulburărilor neuropshice, scrie Andrei Oişteanu în cartea sa ”Narcotice în cultura română”.
Fenomene de narcotizare colectivă au avut loc la populaţia din zona Mării Negre încă din Antichitate. Românii s-au intoxicat involuntar cu substanţe psihotrope şi halucinogene provenind din secară, neghină, mătrăgună, cânepă şi chiar miere de albine.
Busuiocul aduce noroc în dragoste fetelor care îl poartă, clocoţelul îi face pe bărbaţi să-şi părăsească familiile, drăgaicele au puterea de a fermeca, iar năvalnicul este folosit pentru a atrage femeile. Sunt doar câteva dintre plantele care, potrivit tradiţiei populare, au puteri miraculoase.
O serie de mituri îi conferă puteri magice mătrăgunei, una dintre cele mai cunoscute plante din tradiţia populară a românilor. Mătrăguna sau doamna codrului a fost folosită din timpuri arhaice în vrăji şi descâmtece de dragoste, iar ritualul prin care era culeasă este ciudat: potrivit obiceiului, fetele dansau goale în locul în care se găsea planta, îmbrăţişându-se şi sărutându-se.
Considerate “plantele vrăjitoarelor”, măselariţa, cucuta şi mătrăguna sunt ierburi extrem de periculoase. Persoanele care se încăpăţânează să le folosească riscă să-şi piardă viaţa sau să paralizeze, trecând prin stări de halucinaţie, convulsii sau depresie.
În România s-au practicat până la jumătatea secolului trecut ritualuri cu nuanţe pornografice menite a atrage norocul în dragoste. Cele mai „fierbinţi” gesturi erau făcute la culesul mătrăgunei, plantă despre care fetele credeau că le ajută în dragoste şi la măritiş.
Plante rare din România. Schimbările climatatice din ultimii 50 de ani au contribuit în mod nefast la dispariţia anumitor plante sau aducerea unora din acestea în categoria celor ocrotite de lege.
Sunt dispuse să fie anesteziate pentru operaţii estetice la faţă, să-şi scoată grăsimea din şolduri, să-şi injecteze substanţe toxice mortale pentru a scăpa de riduri şi să se lase înţepate cu zeci de ace pentru motive necunoscute. Pentru femeile de astăzi, toate aceste operaţiuni par acceptabile, în numele frumuseţii. Dar ce vor spune stră-strănepoatele noastre?
Actorii Teatrului „Victor Ion Popa“ vor juca mâine, de la orele 11:00 şi 13:00, în sala mare, în celebra piesă semnată de Niccolo Machiavelli.
Un bărbat în vârstă de 35 de ani, din comuna Răchitosu a ajuns în stare gravă la Spitalul Judeţean, după ce a mâncat din greşeală mătrăgună, o plantă otrăvitoare ale cărei fructe seamănă cu cele de soc sau cu cireşele negre.
Actorii Teatrului „Victor Ion Popa“ vor juca mâine, de la ora 18.00, în celebra piesă semnată de Niccolo Machiavelli.
Cum ratează profesorii vaccinarea în prima fază
Ciolaniada liberală:
Guvernul Cîţu porneşte morişca nepotismului de stat
Oficial. Cât vei plăti factura la energia electrică dacă nu închei un contract pe piaţa liberă
Cum te poţi programa pe platforma online pentru vaccinarea împotriva COVID-19. Explicaţie VIDEO
La un pas de dezastru pe A3 Gilău-Turda: a intrat pe contrasens. „Luat permisul pe viaţă. Omoară oameni nevinovaţi” VIDEO
PSD a sabotat, de
fapt, creşterea pensiilor cu 40% şi a salariilor din educaţie
Vot istoric în SUA: Donald Trump va fi pus sub acuzare pentru rolul său în atacul care a şocat America
Cum va arăta noua taxă auto. Tot ce trebuie să ştii despre ea
Prognoza meteo: Ger năprasnic în România. Unde mai ninge şi când se încălzeşte
Primarii PNL şi PSD pun tunurile
pe Vlad Voiculescu