
Indicele Robor a atins un nou record. Cu cât au crescut ratele bancare
Indicele Robor a atins luni un nou record, de 6,05% după ce vineri a depăşit pragul psihologic de 6%, potrivit datelor publicate de BNR.
Indicele Robor a atins luni un nou record, de 6,05% după ce vineri a depăşit pragul psihologic de 6%, potrivit datelor publicate de BNR.
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat luni la 5,01% pe an, de la 4,95% cât a fost vineri, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
Dobânzile variabile la creditele în lei, dependente de ROBOR, au tot crescut în ultimul timp, ceea ce determină persoanele fizice care au luat împrumuturi prin Programul Prima Casă să ia în calcul refinanţarea.
Programul Noua Casă a trecut printr-o serie de transformări din momentul lansării şi până acum, susţin specialiştii Finzoom, prezentând avantajele şi dezavantajele acestuia.
Trei din zece români deţin carduri de credit, reiese dintr-un sondaj Finzoom realizat în rândul utilizatorilor de internet din România. Potrivit sursei citate, majoritatea spun că au achiziţionat un astfel de card pentru a avea o rezervă de bani, iar când vine vorba de folosirea cardurilor de credit, achiziţiile cu plata în rate se află în topul preferinţelor.
Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de mai 2019, a atins un nou record al anului, urcând astăzi 2,11%, arată datele BNR.
Criza financiară este o perioadă în care nivelul de trai se înrăutăţeşte, scade consumul, scade cererea de produse şi servicii şi atunci scade producţia, creşte şomajul, scad veniturile, explică Irina Chiţu, de la FinZoom.ro, în primul episod din podcastul #DrumulBanilor.
Cât de avantajoase sunt depozitele în bănci şi cât de mulţi bani poţi câştiga la 1.000 de euro depuşi, sunt doar câteva dintre rezultatele calculelor efectuate de specialiştii Finzoom, raportate la un curs valutar de 4,85 lei/euro, cât era la finalul lunii martie.
Asociaţia Română a Băncilor (ARB) recomandă clienţilor să analizeze cu atenţie capacitatea actuală de rambursare şi abia în funcţie de rezultatele acestei analize să decidă dacă depun sau nu solicitarea şi pentru ce perioadă vor cere suspendarea ratelor la credite.
În contextul prelungirii şi pentru 2021 a amânării ratelor bancare, dar şi a numeroaselor solicitări de rezolvare alternativă a litigiilor bancare, specialiştii din domeniu avertizează asupra costurilor suplimentare pe care le pot avea beneficiarii, CSALB oferind şi o serie de recomandări.
Programul Noua Casă nu impune restricţii de venit pentru românii care vor să îşi cumpere o locuinţă, însă pentru a respecta gradul maxim de îndatorare de 40% există un nivel al salariului pe care trebuie să îl ai.
Avansul perceput de bănci la creditele ipotecare a fluctuat din cauza pandemiei, chiar ING Bank anunţând iniţial că a crescut cota la 35% din valoare, pentru ca ulterior să revină asupra deciziei, reducând-o la 25%.
Amânarea ratelor la credite vine cu un cost pentru românii care apelează la această măsură. Rata care va trebui plătită după perioada de păsuire va creşte, indiferent că este vorba despre un credit ipotecar sau unul de nevoi personale, arată simulări realizate de portalul financiar FinZoom.ro.
Amânarea ratelor la bănci poate fi acum o gură de oxigen pentru românii afectaţi de criză, însă la reluarea plăţii s-ar putea dovedi că ideea nu a fost cea mai bună.
Cei care pot să-şi plătească în continuare creditele în această perioadă, este de preferat să nu apeleze la perioada de amânare a ratelor, permisă de acum prin Ordonanţă de Urgenţă, fiindcă dobânzile sunt acum în scădere, iar după perioada de suspendare s-ar putea să crească. În plus, este de preferat să scapi cât mai repede de credit, nu să-l prelungeşti pe o perioada mai lungă, arată portalul financiar Finzoom.ro.
75% din români spun că au o relaţie bună cu băncile, dar un sfert dintre persoanele chestionate se plâng, din anumite motive, de relaţia pe care o au cu instituţiile de creditare.
Pe lângă faptul că nimeni nu garantează că noul „Robor” pe tranzacţii va fi mai mic decât cel pe cotaţii, orice refinanţare a unui credit existent implică şi costuri suplimentare. În plus, de marja şi comisioane nu vorbeşte nimeni. Iar băncile le vor creşte cel mai probabil, pentru a-şi acoperi costurile cu noua taxă pe activele bancare, scrie FinZoom.
Ca o consecinţă a introducerii taxei pe activele bancare (de 1,2%, calculată pentru valoarea Robor din ultimul trimestru din 2018), băncile caută soluţii pentru acoperirea costurilor suplimentare.
Cine a contractat un credit Prima Casă de 225.000 lei pe 30 de ani, fix acum 6 ani, în prezent plăteşte o rată de 1.275 lei.
La începutul săptămânii, bancherii şi specialiştii din domeniul bancar s-au reunit în cadrul evenimentului „Forumul Pieţei Finaciare” organizat de ARB, unde au adus în discuţie principalele probleme din economia românească. Evoluţia ROBOR-ului a fost unul din subiectele dezbătute intens în cadrul evenimentului de reprezentanţii principalelor bănci din piaţă.
Dezechilibrele macroeconomice şi presiunile inflaţioniste (inflaţie de 5% în martie 2018) duc la o creştere şi a preţului banilor, ceea ce se traduce prin dobânzi mai mari.
Inflaţia a ajuns la aproape 5% în martie 2018 şi asta datorită unor serii de şocuri produse în ultima perioadă, precum: scumpirea energiei electrice şi gazelor naturale, majorarea accizei la combustibil (în două etape) şi criza ouălor.
Acum există şi la noi credite speciale, destinate protecţiei mediul, unde clienţii primesc dobânzi mai mici la achiziţia de locuinţe eficiente energetic.
Chiar dacă economiile nu mai aduc câştig ca odinioară, românii încă economisesc, însă pe termen scurt conform datelor prezentate de BNR.
Efectele de bază asociate reducerilor şi eliminărilor de impozite indirecte şi taxe nefiscale în perioada similară a anului trecut, dar şi majorările recente ale tarifelor la energia electrică, gaze şi energie termică, precum şi de creşterea preţului combustibililor au contribuit la creşterea semnificativă a ratei inflaţiei, ajungând de la 3,32 (decembrie 2017) la 4,32% (ianuarie) şi la 4,72% (februarie), fiind uşor sub nivelul prognozat.
Previziunile analiştilor pentru acest an sunt sumbre, vom plăti rate mai mari la creditele în lei şi euro. Analiştii atrag atenţia că euro va câştiga şi mai mult teren în faţa leului, preconizând un curs de schimb de 4,7 lei/euro.
De curând, în cadrul unei conferinţe de presă organizată de Asociaţia Română a Băncilor (ARB), principalele bănci din piaţă şi-au exprimat opinia cu privire la controversatul proiect de lege care limitează Dobânda Anuală Efectivă (DAE) la credite.
România se confruntă în prezent cu dobânzi mici la depozite, astfel că doar la puţine bănci din piaţă câştigul real efectiv (după ce se scad comisioanele) este pozitiv.
Portalul financiar FinZoom.ro a elaborate o listă a comisioanelor practicate de bănci pentru conturi curente şi carduri de debit. La majoritatea băncilor însă, dacă virezi salariul/pensia într-un cont, multe dintre aceste comisioane sunt zero, pentru acel cont.
Indicii Robor şi Euribor la 3 luni (3M) intră în componenţa dobânzilor variabile la majoritatea creditelor în lei, respectiv în euro, oferite de bănci. Aceşti indici se actualizează în contractele de credit trimestrial (la fiecare 3 luni) la o dată fixă (stabilită în fiecare contract de credit).