La întrebarea „care este cea mai săracă ţară din UE?”, cei mai mulţi dintre noi vor răspunde „România sau Bulgaria”. Pentru un răspuns clar, neutru axiologic, în afara abordărilor politico-ideologice, datele statistice furnizate de Banca Mondială, Eurostat şi Institutul Naţional de Statistică (INS) sunt elocvente pentru a descrie comparativ situaţia sărăciei sau excluziunii sociale.
Peste un sfert din populaţie era supusă anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială în patru state membre ale Uniunii Europene: România (35,8%), Bulgaria (33,6%), Grecia (27,5%) şi Spania (27%), arată datele prezentate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Peste un sfert din populaţie era supusă anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială în şapte state membre ale Uniunii Europene: Bulgaria (32,5%), România (31,2%), Grecia (30%), Italia şi Letonia (ambele cu 27,3%, pentru Italia datele sunt din 2018), Lituania (26,3%) şi Spania (25,3%), arată datele prezentate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres.
UNICEF anunţă depunerea la Senatul României a unei iniţiative legislative pentru completarea Legii asistenţei sociale nr. 292/2011, prin care toţi copiii din România şi familiile lor, dar mai ales cei mai vulnerabili, vor avea acces la un Pachet Minimal de Servicii - protecţie, sănătate şi educaţie - în comunităţile în care trăiesc.
Peste un sfert din populaţie este supusă riscului de sărăcie şi excluziune socială, Aşa arată un studiu Eurostat care subliniază că ne aflăm pe locul doi în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte lipsa condiţiilor de bază după Bulgaria.
Aproape o treime din populaţia României era expusă riscului de sărăcie şi excluziune socială, în 2018, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Un român din trei este expus în continuare riscului de sărăcie şi excluziune socială, deşi România şi-a propus acum patru ani eradicarea sărăciei extreme până în 2030, a transmis, luni, Fundaţia World Vision România.
În urma dezbaterilor avute pe parcursul Forumului Naţional la Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale, organizat de Centrul de Studii în Idei Politice, desfăşurat în perioada 23-26 Noiembrie 2017 în Bucureşti, studenţii şi studentele la Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale, au ajuns la concluzia că una dintre cele mai relevante probleme la nivelul întregii Uniuni Europene este cea a excluziunii sociale.
Aproape jumătate din copiii din România erau expuşi, anul trecut, riscului sărăciei şi excluziunii sociale, cel mai înalt procent din rândul statelor membre ale Uniunii Europene, şi aproape dublu faţă de media de 26,4% înregistrată la nivelul UE. Aşa arată datele publicate luni de Eurostat.
Consilierii locali sunt convocaţi joi, 12 mai, la ora 13.00, în şedinţă extraordinară pentru aprobarea unui proiect de hotărâre privind dezvoltarea zonelor urbane marginalizate, aflate în risc de excluziune socială.
La sat, în 2016, 74% dintre familii au avut dificultăţi în a le asigura copiilor o alimentaţie de calitate, iar un copil din 10 a mers la culcare flămând, informează un raport al World Vision România despre bunăstarea copilului din mediul rural.
Copiii din România sunt cei mai expuşi marginalizării pe fondul sărăciei din Uniunea Europeană, în contextul în care unul din trei români se află în risc de sărăcie şi excluziune socială, arată cel mai recent raport al Oficiului European de Statistică Eurostat, informează Agerpres.
Unul din doi copii se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, pentru că valoarea beneficiilor sociale este mică, iar mecanismele de acordare sunt deficitare. Şi de parcă nu ar fi de ajuns, România acordă drepturi copiilor cu dizabilităţi doar pe hârtie, pentru că nu există infrastrura necesară respectării lor. Cel puţin aşa reiese din dezbaterea asupra Strategiei Consiliului European privind Drepturile Copilului.
Peste jumătate dintre copiii din România se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar tot atâţia nu merg la grădiniţă, arată un studiu al Organizaţiei „Salvaţi Copiii”. Aceasta, spun autorii cercetării, îngrădeşte accesul la educaţia de calitate, iar sărăcia se va perpetua la nivelul întregii societăţi.
România se află la egalitate pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte riscul de sărăcie şi excluziune socială, un procent de 40% din totalul populaţiei regăsindu-se în această situaţie, potrivit datelor Eurostat, oficiul european de statistică. Ţara noastră împarte prima poziţie în top cu Bulgaria.
România se afla la sfârşitul anului trecut pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte rata sărăciei relative, fiind urmată îndeaproape de ţări precum Spania şi Bulgaria. Pentru a reduce numărul românilor expuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială, Guvernul României a pus la punct o strategie pentru anii următori.
Toată lumea vorbeşte de criza refugiatilor. Se aloca miliarde de euro, se fac dezbateri, se propun politici... Nu se vede barna din ochi cred, in conditiile in care avem pe masă de ani buni o problemă de o sută de ori mai gravă - problema generaţiei pierdute, problema tinerilor peste care s-a asezat mare parte din povara crizei...
Beneficiari de ajutor social, şomeri fără niciun venit, bătrâni cu pensii mizere, copii care învaţă pe stomacul gol, când părinţii îi mai trimit la şcoală, cu toţii ar reprezenta peste 20% din populaţia judeţului, oameni care trăiesc în sărăcie sau se află în pericol de excluziune socială.
Asigurarea accesului la o locuire adecvată reprezintă adesea o pre-condiţie pentru exercitarea multor altor drepturi fundamentale de care trebuie să beneficieze orice individ, se arată într-un studiu publicat la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii de pe lângă Academia Română.
Aproximativ 40% dintre cetăţenii României sunt în risc de sărăcie şi excluziune socială, ţara noastră situându-se pe locul doi, după Bulgaria, în condiţiile în care media la nivel european este de 25%, a declarat Phil Hogan, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, potrivit Agerpres.
Comisia Europeană a aprobat Programul Operaţional Capital Uman 2014 - 2020, acesta fiind cel de-al patrulea program coordonat de către Ministerul Fondurilor Europene care a fost aprobat de către autorităţile de la Bruxelles.
Statisticile oficiale europene plasează România pe locul al doilea după Bulgaria din punctul de vedere al riscului de sărăcie şi excluziune socială, ţara noastră prezentându-se cu 40% din populaţie afectată de acest flagel
România şi Bulgaria sunt două din ţările europene în care se înregistrează cel mai ridicat procent de persoane supuse riscului de sărăcie, dar şi excluziunii sociale. Aşa arată un raport recent al Oficiului European de Statistică (Eurostat).
Cei mai expuşi cetăţeni europeni la riscul de sărăcie sau excluziune socială în 2012 au fost bulgarii (49%), românii (42%) şi letonii (37%), arată cel mai recent sondaj Eurostat dat publicităţii.
Comisia Europeană va susţine în viitoarea perioadă de programare 2014-2020 incluziunea socială şi combaterea sărăciei şi, ca atare, se aşteaptă ca România să propună în următoarele zile un acord de parteneriat revizuit şi să se orienteze spre persoanele cel mai grav afectate de sărăcie şi excluziune socială, a declarat, miercuri, reprezentantul CE Philippe Hatt.
Biroul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat) a transmis date potrivit cărora, în 2011, cea mai ridicată rată a celor cu vârste sub 18 ani care sunt expuşi riscului sărăciei şi excluziunii sociale a fost înregistrată în Bulgaria (52%).
Modalitatea de evaluare a sărăciei îi face pe mulţi să afirme că „săracii“ greci nu sunt chiar atât de săraci. În plus, indolenţa grecilor şi înclinarea lor către evaziune au devenit laitmotive în tensiunile şi disputele politice încă de la începutul crizei euro. Însă o treime dintre greci trăiesc sub pragul sărăciei, numărul de copii abandonaţi a crescut semnificativ, la fel şi cel al utilizatorilor de drogur
Joia neagră. Traficul bucureştean, aruncat în aer de o grevă cu iz politic a şoferilor STB. Ce se ascunde în spatele protestelor
În caz de conflict militar, România e în pericol: De ce nu avem rezervişti voluntari chiar dacă Armata i-ar plăti să stea acasă
Florin Cîţu pierde teren în PNL. Cine se încălzeşte pentru a-i lua locul | ANALIZĂ
Prognoza meteo. Se întorc ninsorile. Ce temperaturi se anunţă
Ce provocări pregăteşte Rusia pentru a lansa atacul în Ucraina? Pericolul din coasta României şi agenţii specializaţi în război urban
Culise. Florin Cîţu, confruntat cu prima mare revoltă împotriva sa
Încă o reformă căreia i se pune cruce:
interzicerea cumulării pensiei cu salariul de la stat. Ce membri ai Guvernului se bucură de două venituri
Luptă strânsă în PNL
pentru şefia Ministerului Cercetării şi Digitalizării
Prognoza meteo: Un episod de iarnă loveşte România. Cât ţine vremea rea
PSD şi PNL îşi delimitează
sferele de influenţă la nivel central. Ce numiri au fost făcute la Garantare, Contragarantare şi ANCPI şi ce lefuri sunt puse în joc