Ovidiu Raeţchi

Scriitor

Există în creştinism o dezbatere clasică despre căinţa pe patul de moarte. Teoretic, cel puţin în unele doctrine, căinţa muribundului poate mântui pe oricine (dacă e sinceră), pentru că mila lui Dumnezeu nu cunoaşte margini. Reacţia uzuală în faţa acestei idei este: „Adică şi Stalin? Şi Hitler? Omori milioane de oameni, te căieşti sincer la momentul potrivit şi gata?!”.

Deşi vestea eliminării generalului Qassem Soleimani, comandantul forţelor de elită ale Gărzilor Revoluţionare iraniene, ne-a lăsat pe toţi cu gura căscată şi cu pulsul crescut, aceasta era, privită la rece, o mutare aproape inevitabilă pentru Statele Unite. Oricât de grave vor fi consecinţele unui astfel de gest, efectele inacţiunii ar fi fost şi mai serioase.

Recent, ambasadorul Rusiei s-a enervat pe Casa Regală a României. S-a burzuluit la Custodele Coroanei, numind-o „doamna Margareta” (ca să fie limpede că se trag de şireturi) şi acuzând-o de „reţete dureros de primitive” şi de „fake news-uri pe care propaganda NATO le infiltrează zilnic în mintea oamenilor de rând”.

Vezi mai multe