Arthur Suciu

Scriitor

Cea mai mare problemă a României este anti-selecţia, faptul că valoarea individuală e zero în faţa combinatoristicii de grup. Din acest motiv, orice individ cât de cât cinstit şi valoros ajunge, mai devreme sau mai târziu, în impas. El îşi dă seama că, oricât s-ar strădui, nu poate progresa, bazându-se pe propriile merite, şi nu-şi poate prezerva capitalul de onestitate.

Toată masa asta discursivă te-a prins ca-ntr-o cutie de conserve. Waze, Google Maps, orare peste orare şi starea vremii, pentru orientare şi turism; evadarea şi divertismentul din reportaje, video publicitare, filme, artă, cărţi, vitrine, mall-uri, show; PR-ul de legitimare din politică, administraţie, economie şi aproape tot restul instituţiilor de orice fel, căci PR-ul este chiar activitatea unei entităţi şi nu doar comunicarea unei activităţi.

Ce este o ştire falsă? O ştire are trei elemente definitorii: 1. informaţia, care trebuie să fie verificată din trei surse; jurnalismul se bazează, până la un punct, pe realismul naiv. Totuşi, există numeroase cazuri în care informaţia, chiar verificată, înşală pentru că spune ceva şi ascunde altceva etc. 2. încadrarea, adică punctul de vedere din care e privită informaţia.

Ca multe dintre cărţile lui Philip Roth, Pata umană (Polirom, 2003) are o complexitate a compoziţiei greu de rezumat. Teme importante, ca rasismul sau corectitudinea politică, sunt abordate din unghiuri neaşteptate. Tensiuni dialectice izbucnesc în mod la fel de neaşteptat şi străbat povestea, în aşa fel încât ea nu pare a avea un centru, un loc de unde poate fi apucată.