Articole scrise de Mircea Morariu

Din când în când, cu o periodicitate capricioasă, Radu Afrim revine la titlurile din marea literatură dramatică şi nici una dintre aceste reveniri nu trece neobservată. Căci readuce în discuţie, iar discuţia nu este nicidecum una chiar foarte calmă, ...

„Carnetele” lui Albert Camus, ţinute sistematic de acesta între anii 1935 şi 1959, nu sunt nicidecum similare ori asimilabile unui jurnal. De altminteri, undeva, în cuprinsul lor, scriitorul dă expresie dorinţei de a trece cândva la ţinerea unui jurn...

Pentru cei mai mulţi dintre noi, 12 oameni furioşi e titlul unui film binecunoscut realizat în 1957 de regizorul aflat atunci la ora debutului pe nume Sydney Lumet. Cel ce va deveni curând celebru  şi care va semna în timp filme la fel de celebre pre...

În 1963, un dramaturg german pe nume Rolf Hocchuth scria o piesă de teatru intitulată „Vicarul” a cărei primă reprezentare a avut loc – şi detaliul are însemnătatea lui - în Berlinul Occidental. Adică în partea liberă a Capitalei Germaniei, o ţară ca...

Despre existenţa pe acest pământ şi în această ţară a unei persoane cu numele George, de fapt Gheorghe Copos, am aflat pentru prima dată acum vreo 24-25 de ani. În preajma sărbătorilor pascale din primăvara anului 1990 sau 1991.

Printr-o nefericită coincidenţă, săptămâna în curs este una în care sunt făcute publice, mai de nevoie, patimile instituţiei din Calea Dorobanţi sub catastrofalul mandat al celui mai neperformant preşedinte din istoria sa, Dl. Stelian Tănase.

În vremea regimului comunist, am reuşit să ies de câteva ori din ţară. Nu, nu vă imaginaţi că am mers prea departe. Doar în Republica Moldova, acolo unde locuiau o parte dintre rudele mamei mele. Care imediat după 1944 nu au scăpat de o deportare în ...

Căderea comunismului în Estul european, produsă în toamna-iarna anului 1989, a reprezentat un moment de cotitură nu doar în istoria acestei zone mult încercată a Lumii, o zonă ce se suprapune aproape perfect cu ceea ce istoricul Timothy Snyder desemn...

Într-unul dintre capitolele cărţii 1989- Prăbuşirea Imperiului Sovietic, Victor Sebestyen vorbeşte despre îngrijorarea cu care înalţii oficiali de la Kremlin au primit, în după-amiaza zilei de 16 octombrie 1978, vestea alegerii unui nou Papă. Al 264-...

Am citit în aceste zile o carte, a treia, dintr-o serie pe care Mircea Udrescu, prieten din tinereţe al regretatului Cornel Chiriac, de la a cărui moarte suspectă s-au împlinit luna trecută 40 de ani, o dedică binecunoscutului redactor muzical al pos...

Vizita cu caracter privat întreprinsă la Chişinău de fostul preşedinte al României, dl. Traian Băsescu, a beneficiat de un interes sporit din partea presei de la Bucureşti. Atenţia cu care principalele medii de informare din capitala României au priv...

De câteva zile presa culturală internaţională publică ample articole în care aduce noi şi noi amănunte despre scandalul de la Teatrul de Operă şi Balet din îndepărtatul Novosibirsk....

Discursul de mai puţin de 20 de minute în care preşedintele Klaus Iohannis a făcut bilanţul primelor 100 de zile petrecute în fruntea Statului nu a avut nimic senzaţional....

Din câte se pare, anunţul făcut de Dolce Sport şi de directorul său general, Vlad Enăchescu, că micuţul canal asociat unui operator de cablu cu acoperire naţională relativ redusă aşa cum este Telekom şi-a adjudecat drepturile de difuzare pentru Euro ...

Pe la mijlocul anilor 70 ai secolului trecut i-au fost redescoperite piesele şi au fost publicate în volum, iar în anii 80 una dintre ele a avut parte de o reprezentare meteorică la Teatrul Dramatic din Braşov. Aşa că Gellu Naum, cel mai înzestrat su...

Nu mi-a plăcut deloc ceea ce s-a întâmplat la mijlocul săptămânii care se încheie în Senatul României.Nu mi-a plăcut nici circul cu mir şi aghiazmă şi cu preotese groteşti, deghizate în doctoriţe în Drept, expirate şi supraponderale, cărora puţin le ...

Despre Nona Ciobanu, regizoarea în care îmi pusesem atâtea speranţe pe vremea în care era doar studentă şi care mă încântase cu spectacole rafinate de care îmi amintesc şi azi precum „Tinereţe fără bătrâneţe“ sau „Dragostea celor trei portocale“ nu m...

Într-un comentariu publicat duminica trecută intitulat „Se amână deşteptarea primăverii”, îmi exprimam scepticismul faţă de sinceritatea şi utilitatea practică a rezoluţiei Consiliului Naţional al PSD referitoare la atitudinea viitoare a partidului f...

Fără doar şi poate că multe dintre observaţiile critice formulate de cei ce au scris înaintea mea despre spectacolul cu „Tartuffe” sau „Impostorul” de la Teatrul de Comedie sunt cât se poate de întemeiate.

Printre deliciile cu care mă răsfăţ în fiecare dimineaţă se numără şi citirea blogului personal al d-lui Stelian Tănase, profesor universitar doctor şi, încă, preşedinte-director general al SRTV.

„În timp ce citiţi această carte, ea e deja depăşită. Pentru mine, este un exerciţiu acum încremenit în pagină. Dar, spre deosebire de o carte, teatrul nu are trăsături speciale. El poate oricând s-o ia de la capăt. În viaţă, asta este un mit. Nu put...

Consiliul Naţional al PSD care a avut loc vinerea trecută la Bucureşti a adoptat o rezoluţie privitoare la regulile de integritate cărora ar urma să se supună de aici înainte membrii partidului.

Ieri au fost făcute publice nominalizările la premiile UNITER aferente anului 2014. M-am numărat, spre bucuria unora şi enervarea altora, printre cei trei critici ce au făcut parte din juriu.

Despre „Aferim!“, filmul distins cu Ursul de argint la ediţia din acest an a Berlinalei, s-a spus şi s-a scris aproape totul. E greu, e nespus de greu să mai produci vreo observaţie inteligentă, nouă, neemisă anterior, asupra lui.

Până la un punct, spectacolul Double Bind, scris şi regizat de Kincses Réka şi Alina Nelega, autodefinit ca fiind unul „despre convieţuirea româno-maghiară”, este continuarea unei alte încercări de teatru documentar petrecută în urmă cu mai bine cinc...

Nu-mi iese din minte imaginea grotescă a ministrului demisionar al Finanţelor, dl. Darius Vâlcov, bântuind noapte cimitirul şi primind, la lumina lumânărilor, în pungi de plastic mită în cuantumuri variabile. De la 400.000 la 1000 000 de lei....

Albert Espinosa, născut în 1973, este deopotrivă om de teatru, de radio şi de televiziune. În teatru cumulează funcţiile de actor, de regizor şi de manager, având propria lui companie. Espinosa e, de asemenea, implicat în cinematografie, unele dintre...

În contextul redeschiderii şi al al doritei finalizări a dosarelor fierbinţi ale Revoluţiei din Decembrie 1989 şi ale Mineriadelor, un avocat de etnie maghiară pe nume Kincses Elöd a solicitat, la mijlocul săptămânii ce se încheie, refocalizarea aten...

Nu am mai fost de multă vreme la Galaţi. Ultima oară am ajuns acolo în toamna anului 2009, doar pentru câteva ore, exact atâtea câte mi-au fost necesare pentru o lansare scurtă a cărţii dedicată actorului Ion Caramitru....

Yasmina Reza, fără doar şi poate numele dacă nu neapărat cel mai reprezentativ, oricum cel mai cunoscut al literaturii dramatice franceze de azi, a scris Zeul măcelului prin 2005-2006....

În cuprinsul a aproape 500 de pagini, format mare, istoricul Ştefan Bosomitu realizează ceea ce el însuşi numeşte o biografie a unuia dintre cele mai fascinante personaje ale istoriei comunismului românesc. Un personaj ale cărui evoluţii, ale cărui s...

Michel Winock defineşte într-o celebră carte secolul al XX lea ca fiind unul al intelectualilor. Ceea ce ar însemna că acesta s-ar fi plasat sub semnul gândirii şi al echilibrului. Din păcate, nu a fost deloc aşa. Alţi eseişti sunt ceva mai sceptici ...

Am avut ocazia de a vedea mai multe versiuni scenice ale binecunoscutei piese a lui Strindberg „Cea mai puternică”, scrisă de acesta către sfârşitul anului 1888. Amestec de ficţiune şi de experienţă personală, scrierea este socotită pe drept cuvânt o...