Articole scrise de Doina Ruști

În toamna lui 1791, Bucureştiul a intrat sub ocupaţie austriacă. Din cauza limbii şi a perucilor albe, strânse pe ceafă, aceştia au fost numiţi „nemţi cu coadă”....

Sf. Andrei, 1793. Lumea se pregăteşte de sărbătorile iernii, cu dovleac copt şi neînchipuite vrăjitorii, căci în noaptea de 30 noiembrie se deschid porţile spre lumea subtilă, mai ales pe la Curtea-Veche, unde se afla, printre altele, Beciul Domnesc,...

Pe la sfârşitul secolului al 18-lea trăia la Bucureşti un doctor, pe jumătate grec, pe jumătate aromân, pe care îl chema Giorgiache Sculida. Era scund, agitat şi oacheş şi mai ales pus pe plimbări....

În primăvara lui 1793 s-au scris mai multe hârţoage legate de un apartament sigilat, din Hanul lui Constantin Vodă. Cu opt luni înainte, a murit acolo un ciumat şi ca măsură sanitară, incinta a fost închisă. Ordinul a fost dat de epistatul sănătăţii,...

Astăzi voi lua pauză de la întâmplările istoriei mărunte, pentru că simt nevoia să vă împărtăşesc câte ceva despre mine....

Nu ştiu dacă vă mai amintiţi că în urmă cu nişte săptămâni vă povesteam despre Radu din Gheboaia, pe care în ianuarie 1794 l-au bătut nişte tâlhari şi l-au lăsat dezbrăcat în zăpadă. Ei bine, printre dosarele cu procese am găsit unul în care este vor...

Plimbându-mă prin Bucureşti, dau adeseori peste locuri vechi, străzi, ziduri, rămăşiţe de grădini, care-au apucat alte timpuri, încât nici nu e nevoie să mai răsfoiesc documente istorice pentru a mă conecta la vieţile care-au fost....

Tot într-un proces de pe vremuri am citit despre o răpire care m-a urmărit multă vreme. O femeie este luată din faţa unei prăvălii şi aruncată într-o trăsură, dusă într-o mahala dosnică şi pusă în lanţuri.

Cu ceva ani în urmă am publicat un document despre Ciptoreanca, ulterior devenită personaj în Homeric, o femeie care îşi eliberează prin testament câţiva sclavi, între aceştia aflându-se şi o fată, pe nume Voica Chiţeasca, pe care o considera copil d...

Ianuarie, 1794. Un bărbat zace în zăpadă, îmbrăcat doar în cămaşă. Sunt alertate autorităţile, lumea se strânge ca la spectacol. Pe acest bărbat, foarte tânăr, îl chemă Radu, iar în urmă cu vreo trei săptămâni a plecat din Gheboaia (jud Dâmboviţa) să...

Septembrie, 1794, Bucureşti. În Palatul Domnesc, exista o aripă importantă, păzită de 24 de ostaşi instruiţi şi purtători de flintă, numită harem. Oh, nu! nici să nu vă gândiţi la încăperile cu femei dezbrăcate ori cu neveste multiple şi eunuci!

Printre numele frecvente în documentele secolului al 18-lea, se află şi Băjescu (pe care l-am folosit în „Manuscrisul fanariot“). Ataşându-mă de acest nume, am căutat documente care să-l conţină, iar printre acestea am găsit câteva despre o femeie că...

13 noiembrie 1795. În Bucureşti a dat bruma, iar Maria scrie lângă fereastră. E o confesiune, pe care încearcă s-o spună fără înflorituri, ca-ntr-un roman din ziua de zi. De la bun început se prezintă ca fată săracă. Toate i se trag de aici. Deşi nu ...

Ioniţă Racotă e un tip fără cuvânt. A făcut un jurământ sacru, anume să se însoare cu o fată, dar când vine sorocul refuză categoric. Mama fetei, anume Caliţa Călineasca este plină de indignare şi face plângere la mitropolit. Fata nu are nume. Nu are...

Vă mai aduceţi aminte de Cornea Brăiloiu? Omul de încredere al lui Brâncoveanu, care, trimis într-o misiune diplomatică, s-a speriat de ambasadorul turcilor, pentru că avea pielea neagră, şi-a luat-o la fugă. Un urmaş de-al lui a ajuns personaj în Ma...

Printre multele documente de la finele secolului al 18-lea se află şi unul în care Ioniţă Dascălu reclamă răpirea fiicei sale de către Radu Măciucă, plângându-se că acesta era neam prost, de  văcar. Răpitorul şi tatăl său sunt puşi în fiare....

Am citit astăzi un document redactat în data de 15 ianuarie, 1797. Transliterat din alfabetul chirilic, textul a fost publicat de V. A. Urechia. Este vorba despre o plângere adresată lui Alexandru Ipsilanti, aflat atunci pe tronul Valahiei....

Gata cu bâlciurile! Trecem la femei şi bărbaţi! Dintre multele istorii amoroase, rămase prin documente sau consemnate pe pagini zburătoare, am ales pentru astăzi povestea lui Leun, devenit personaj principal în Manuscrisul fanariot. În realitatea ist...

Pe 20 iulie, de Sfântul Ilie, se fac, prin tradiţie, bâlciurile pentru fete de măritat, celebru fiind cel de la Muntele Găina, dar cam în toată ţara sunt bâlciuri la această dată, reminiscenţe ale unei largi sărbători vegetale, care începea cu Paparu...

Tot în bâlci, printre multe altele, era şi o zonă de sclavi. Oamenii, de regulă, aşezaţi pe jos, aşteptau să fie cumpăraţi de cineva. Alecsandri descrie o astfel de piaţă, în „Istoria unui galbăn şi a unei parale” şi-aş da un citat, dar precis ar url...

Bâlciul n-a fost numai loc de distracţie, ci şi de refulări dintre cele mai josnice, între care cele care aţâţă nevoile justiţiare ale oricărei fiinţe....

Într-o pictură a lui Amedeo Preziosi (1816-1882), pe care o pun aici,  ne este înfăţişat un târg obişnuit, de Moşi, la vremea cireşelor, după cum o dovedeşte vânzătorul ambulant din centrul tabloului. În jur - lucruri obişnuite, de la crucile de piat...

Se apropie Sânzienele, sărbătorite în fiecare an pe 24 iunie. De altfel în jurul solstiţiului de vară sunt mai multe sărbători, toate legate de venirea anotimpului cald. Pe 21 iunie este ziua cea mai lungă din an. Încă de la Rusalii încep distracţiil...

În încheierea poveştii lui Gheorma, am postat, peste manuscris, şi portretul unui tip, pe care îl reiau azi în varianta originală, semnată de Auguste Raffet. Este vorba despre un arnăut tânăr, care-i face avansuri unei fete....

În ziua de Sfânta Marie, a anului 1635, o femeie în vârstă şi un bărbat impunător coboară dintr-o trăsură. Au făcut un drum lung, pentru că au nişte treburi la Divanul Domnesc....

De câteva săptămâni povestesc despre Gheorma, de fapt despre sclavi. Poate credeţi că e aiurea, având în vedere timpurile, situaţia, pandemia. Dar să ştiţi că scriu despre asta. Povestea acestui om îmbogăţit de pe urma comerţului cu vlahi este eternă...

Gheorma cumpără şi primeşte robi, iar în fiecare document de proprietate este menţionat şi rangul său, alături de an.

Numele lui Gheorma este într-adevăr unul foarte frecvent în Balcani, iar la noi, cu precădere, în sudul ţării. Tocmai de aceea, în Arhondologia Moldovei, a lui Const. Sion, nu apare menţionat....

Tânărul Gheorma, care, vă reamintesc, cumpărase o fată de la un anume Buicca, nu mult după aceea o vinde la Giurgiu, pe un preţ dublu. De aici încolo începe negoţul cu sclavi, în mod curent numiţi robi....

În Arhivele Naţionale zac multe înscrisuri şi trebuie să vă spun de la început că nimic în lume nu are atâta forţă cum are scrisul de mână. În el se află mintea, ambiţia şi nu în ultimul rând emoţiile adevărate ale unui om....

Cum mâine e Sf. Gheorghe, zeu creştin, agrar, războinic şi patron al scrânciobului împodobit cu salcie, profit de ocazie să dedic tuturor celor care poartă acest nume istorisirea de azi....

Cel mai adesea, frica este alimentată de ceea ce ar putea să se întâmple şi nu de prezentul întâmplării, ca în povestea drobului de sare. Omul ameninţat se plasează de la început în situaţia unui pacient paralizat de frică, aşteptând un ajutor divin....

Când un om se îndrăgosteşte de o clădire care s-a demolat, venerează o stradă pe care n-a văzut-o în viaţa lui ori chiar e obsedat de un parfum despre care ştie doar de prin cărţi, atunci acel om  cu siguranţă o să-i contaminez şi pe alţii....