Articole scrise de Doina Ruști

Nu ştiu de ce, perioada asta de recluziune mi-aminteşte de Valea Galbenă, din Fata în grădina de aur. De fapt, există în basmul acesta un univers întreg de văi în care existenţa se derulează greu, obstrucţionată de reguli şi de evenimente teribile.

Săptămâna trecută am pomenit despre liliac,  a cărui aripă era folosită pe vremuri într-o sumă de farmece şi vrăjitorii, iar câţiva dintre prietenii virtuali l-au blamat, aş zice eu, pe nedrept, ceea ce mă îndeamnă să scriu azi despre acest animal st...

Pandemia e anunţată de nişte gâşte negre, numite călugăriţe (Branta leucopsis), care umplu malurile Dâmboviţei, băgând groaza în oameni, ca, finalmente, să-şi facă apariţia însăşi Ciuma, reprezentată ca o femeie cu cioc şi labe de gâscă......

Trebuie să recunoaşteţi că sună bine pentru un titlu de poem. E chiar un vers: Degremele de sarâk cu flori albe. Citeşti şi nu îndrăzneşti să te întrebi ce vrea să spună. Dar de unde încep întrebările se stinge poezia - bulgăre de calcar peste care s...

În timpuri vechi, când era o epidemie, de exemplu, la vremuri de holeră, românii aveau o reţetă infailibilă: zdrobeau usturoi şi-l stropeau cu oţet, iar cu pasta asta se mozoleau bine pe tot corpul.

Pe vremea când scriam Omuleţul roşu, romanul meu de debut, am intrat la Palatul Suţu, întâmplare care avea să devină parte din roman.

Între basmele invocate în mod constant de-a lungul istoriei noastre literare se află şi Frumoasa din Lapte, despre care paşoptiştii vorbesc ca şi cum ar fi fost un basm unanim cunoscut, dar care de fapt nu apare integral decât la Cantemir, în Istoria...

Işlicul, în forma lui globulară, este tipic românesc. Nu mă refer la cuvânt, ci la acea căciulă, ca un balon, de dimensiuni impresionante. Deseori am auzit vorbindu-se despre originile turceşti ale işlicului, deşi  trebuie spus că acest cuvânt desemn...

Astăzi am să vă povestesc tot ceva de prin cărţile de folclor, însă nu un basm, ci o întâmplare reală. Liuba, învăţătoare din părţile Severinului, îi scrie lui  Hasdeu despre vecinul ei şi despre o toamnă înfricoşătoare, a anului 1883. V-o imaginaţi?...

Să fii credincios unei idei, fidel unei promisiuni, loial unui om. Ca şi cum ar mai aprecia cineva lucrurile astea, cam maladive, înrudite cu fanatismul, care, chiar dacă într-o formă uşoară,  poate degenera în dependenţă, poate naşte hărţuieli şi al...

Pentru că săptămâna trecută v-am întristat, povestind despre zburător, şi despre efectele lui malefice, m-am hotărât să găsesc un soluţie. Şi ce credeţi? Printre vechile remedii vrăjitoreşti ale românilor, am dat de o reţetă bună pentru a-l pune pe z...

Pentru că e ziua lui Eminescu, îi dedic un vechi basm, menţionat în mai multe cărţi de folclor, pe aceeaşi temă atât de dragă lui, a întâlnirilor imposibile....

Pare doar un nume exotic, iar cine a citit Homeric îl  poate crede ficţional, inventat de mine pentru a da culoare romanului. Totuşi, a existat o Ciptoreanca, demult, în misteriosul secol al 18-lea, pe unde adeseori îmi fac plimbările. Numele ei într...

Se zice că a trăit odată un păstor care cânta atât de frumos din fluier, încât chiar şi oile sale erau mişcate de cântecul lui. Oamenii veneau de la distanţe mari să-l asculte, fetele oftau pe la ferestre, iar florile câmpului se legănau în ritmul mu...

Printre basmele culese de Hasdeu se află şi unul despre Tătăraşi, pe atunci un sat, devenit în zile noastre cartier al Iaşiului. Se spune că trăia acolo un bărbat foarte nefericit....

Printre multele ţări misterioase din imaginarul românesc se numără şi o ţară a Norocului, iar în Mitologia lui Tudor Pamfile se regăsesc mai multe poveşti pe această temă, unele dintre ele de circulaţie şi prin ţările slave....

Pe vremuri exista un întins cartier al Bucureştiului, numit plasa Gorgani, care pornea de la Cişmigiu şi se oprea aproape de Cotroceni. Era de fapt un ţinut, format din 14 mahalale, mai mari sau mai mici, adică din comunităţi strânse în jurul unei bi...

O întâmplare veche, pe care îmi place s-o spun adesea este despre călătoria  lui Mavrocordat de la Bucureşti la Giurgiu.

Se spune că odată doi draci tineri s-au îndrăgostit de aceeaşi femeie, din cetatea Sucevei. Dragostea lor era atât de aprinsă, încât n-a putut s-o oprească nici măcar Scaraoţchi. Ei îşi petreceau mai tot timpul printre oameni, încercând să cucerească...

Despre obiectele protectoare se poate vorbi mult. O mărgică ţinută în buzunar, o cruciuliţă sfinţită, un sacou norocos etc. În vremurile mai vechi, europenii purtau în buzunare şi alte artefacte benefice. Avocaţii îşi făceau rost de-o limbă de camele...

Fiecare profesor, indiferent de valoarea lui, se poate lăuda cu elevii pe care i-a învăţat carte şi care nu l-au uitat. E un sentiment mişcător pentru un dascăl să-şi vadă foştii discipoli ajunşi oameni care cred încă în valorile pe care le-au împărţ...

Zilele trecute am auzind vorbindu-se despre nişte candidaţi, mai exact, despre unul dintre ei se spunea că n-are caracter. Aproape că uitasem expresia asta, care altădată conta ceva mai mult....

Zilele astea am avut revelaţia inscripţiilor. Oribil şi blamat obicei, lăsarea unui mesaj pe ziduri are o istorie străveche, aproape eroică. De ce se semnează lumea pe monumente, pe saturi, în scoarţa copacilor? O fi el un nărav barbar, dar are şi-un...

Astăzi am să vă povestesc un mit vechi care se legă de biografia mea recentă. Este vorba despre istoria unui drac tânăr, consemnată în cărţile de folclor ale veacului al 19-lea. Eroul chiuleşte de la şcoală. E luna mai, iar sufletul său este plin de ...

Vorbind cu Alina despre Breton, suprarealişti şi viziunea din Nadja, mi-a venit în minte Zâna Sticlişoară din culegerea lui Dumitru Stăncescu.

Povestirea de astăzi e cu totul neobişnuită şi nu mi-aş fi adus-o aminte, dacă n-ar fi fost discuţia despre Ivan Karamazov.

Să fii simpatic şi motivat - iată două condiţii ale şefiei. Asta pentru că tot am vorbit ieri seară despre Caţavencu şi despre ascensiuni. Poate de-aia, în dimineaţa aceasta mi-a venit în minte o povestire culeasă de Sim. FL. Marian, din satul Ilişeş...

„Rinocerii“ lui Eugen Ionesco şi opinia lui Cristi Nedelcu despre Berenger m-au făcut să mă gândesc la universul aberant dintr-o poveste culeasă pe la 1874. Iar aici trebuie sa vă spun că este interesant şi locul de unde a răsărit această poveste, an...

Livada cehoviană şi viziunea Adrianei Irimescu (Titieni) despre Andreevna - iată un punct de unde încep întrebările despre tradiţie. Bineînţeles, când vine vorba despre moşteniri, te gândeşti imediat că vei fi demn de ele, că vei respecta efortul îna...

Bianca Burţa-Cernat l-a ales pe Dolgoruki, personajul din Adolescentul lui Dostoievski, şi, ascultând-o, mi-am dat seama din nou că am mai mare încredere în moştenirea genetică decât în şcoli. Sunt gata să-l las în urmă pe Piaget şi să mă dau iarăşi ...

La întâlnirile din Librarium, de săptămâna asta, Florin Saiu mi-a spus povestea lui Pan Wołodyjowski, din romanul lui Sienkiewicz, personaj devotat şi plin de patos, îndrăgostit şi, în fine, de acea frumuseţe morală care face din el un model romantic...

Cristina Nemerovschi (v. video) şi-a ales povestea unui personaj eliadesc, considerând că Domnişoara Christina este un fel de temelie a prozei culte, pe tema strigoilor, fiind legată puternic de folclor şi de canoanele romantismului.

Oricât aş răscoli secolul fanariot, n-am cum să dau de o femeie care s-o ajungă din urmă pe d-na T, din romanul lui Camil. Se zice că viaţa bate ficţiunea, dar vă asigur că e o exagerare. Discuţia cu Maria Capelos (video, mai jos) m-a aruncat direct ...