Articole scrise de Deutsche Welle

Ce farmece vor fi făcut urmaşele mamei Omida, de-au întunericit minţile unui grup larg şi select de politicieni şi ziarişti români? Şi cum ar trebui ei descântaţi, să priceapă ce-au înţeles mari mase de protestatari?

Cum stă democraţia după Brexit, Trump şi protestele anti-mafiote ale zecilor de mii de români de duminică? Cum evoluează în ţările anglo-saxone? În România continuă să fie defectă, dar vădeşte şi progrese remarcabile.

Ce politică externă va face oare cel de-al 45-lea preşedinte american? Cum va afecta ea România guvernată de PSD/ALDE? Dar Europa? Şi cum e cu întâlnirea Dragnea-Trump? Dar cu „nazismul” demonstranţilor români?

Halucinanta şi eronata trecere în rezervă a generalului Coldea ar trebui să ne îngheţe sângele în vine. Şi să dea alarma nu doar în România, ci peste tot unde încă nu s-a înţeles ce înseamnă o presă manipulată.

Chiar izolate, afirmaţiile lui Trump privind caracterul caduc al NATO, sunt alarmante în sine. Vor deveni ele politica superputerii, spre bucuria Rusiei şi spaima celor ce-şi mai pun nădejdea în vest? Şi dacă da, de ce?

Joi, directorul SRI, Eduard Hellvig, l-a suspendat din funcţie pe generalul Florian Coldea. Anterior, preşedintele Iohannis avusese o convorbire cu generalul suspendat la Palatul Cotroceni.

Mai e vreo şansă? Ori au dreptate cei care se tem că ţara, (citeşte: democraţia) e ireversibil pierdută sub nămeţi? Şi dacă mai e, cum ar fi ea oare de fructificat? Prin dezbinare?

Nici meritocraţia occidentală nu mai e ce-a fost. Altfel nu se poate explica infiltrarea Rusiei, terorismul şi, în genere, amploarea crizei prin care trece vestul în prezent.

Posibilitatea care prinde contur, a unei înţelegeri ruso-americane, crează o mare dilemă pentru diplomaţia de la Bucureşti, care se vede brusc desprinsă din toate certitudinile sale.

2016 a produs în Occident, şi nu numai, o mare nesiguranţă prin terorism, ascensiunea populiştilor şi erodarea aşa-numitelor valori democratice. Astfel încât noul an se anunţă a fi un examen dificil pentru vest.

Aşa cum arătam şi cu altă ocazie, puterea reală nu stă doar în controlul mecanismelor statului, ci şi în preţuirea reală de care te bucuri în societate.

PSD ar fi „câştigat lupta de idei”, scria recent un observator altfel avizat. În fapt, partidul învingător s-a văzut pus pe butuci de propriul său lider. Va dura mult să se refacă.

Igor Dodon a fost învestit vineri în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova în cadrul unei şedinţe comune a minorităţii deputaţilor aleşi şi a unui judecător al Curţii Constituţionale.

Nu ştiu lideri PSD-işti români care să nu fi avut mari defecte. Puţini s-au dovedit însă la fel de aroganţi ca Liviu Dragnea. Or, de această dată câştigătorul alegerilor pare s-o fi făcut lată rău.

Tentaţia de a fi bun cu orice preţ, dacă e ieftin să fii, nu ocoleşte nici subiectele serioase. „Cine-i de vină pentru atentatul de la Berlin? Şi cât valorează o viaţă de neamţ? Mai mult sau mai puţin decât a unui sirian?” – se întreba, recent, o bun...

De ce oare suntem necruţători cu reprezentanţii unor partide, ai presei ori justiţiei independente, dar doldora de înţelegere, milă şi bunăvoinţă faţă de penali şi de propensiunea de a-i vota?

La fel ca în fiecare an electoral, am auzit nenumărate îndemnuri adresate tinerilor de a merge la vot, dar în acelaşi timp lipseşte complet orice reflecţie asupra condiţiei concrete a electoratului tânăr.

Lista care urmează e cuprinzătoare, poate chiar globală. Completă însă nu-i. Concomitent, mai are un neajuns major. Doare. Pe mine, cel puţin. Dar nu e un apel la pasivitate, depresie ori fatalism. Dimpotrivă.

Mi-e greu să admit uralele învingătorilor, ca şi lamentările ori imprecaţiile celor învinşi. „România”, aud, „i-a votat pe hoţi, nemernici şi corupţi, pe tălhari şi penali”.

UE doreşte să încurajeze adulţii tineri fără ocupaţie să opteze pentru programele de voluntariat. Pe 7 decembrie a fost lansat Corpul European de Solidaritate. Un proiect imatur, susţin criticii.

Am avertizat contra unor salvaţionisme gen USR. Am criticat blatismul PNList. Şi totuşi, i-aş vota. Căci îl sprijină pe un premier ce dispune de virtutea supremă a unui lider. Care nu e isteţimea. Ci curajul, întemeiat pe modestie şi patriotism.

Nici rezultatul scrutinului austriac, deşi a dat câştig de cauză unui ecologist, nu poate linişti spiritele într-o Europă aflată în degringoladă şi descompunere accelerată. Nici România nu-i la adăpost de mari probleme.

Un ministru german a înnebunit Comisia Europeană cu un proiect de lege nefezabil de introducere a vignietei. Bruxelles-ul s-a răzbunat cu un compromis care face nerentabilă întreaga afacere, arată Barbara Wesel.

François Fillon ar putea învinge „Frontul Naţional” la alegeri. Candidatul conservator, care întruchipează o alunecare spre dreapta în Franţa, va fi un partener dificil pentru Germania şi Europa, crede Barbara Wesel.

Parlamentul European a adoptat miercuri o rezoluţie care solicită Comisiei crearea unei forţe mediatice pentru contracarea propagandei ruseşti şi a celei ISIS în cadrul UE şi în ţările Parteneriatului Estic.

Reputatul jurnalist al Dilemei Vechi, Mircea Vasilescu, s-a întrebat, în titlul unui articol pe cât de prizat pe atât de inteligent „ce nu e bine”, oare, „cu Moise Guran”.

O amplă neînţelegere morală, juridică şi politica însoţeşte controversa privind prezumtivele „5% plagiat„ care i se reproşează tezei de doctorat a şefei DNA.

Am auzit de multe ori că educaţia este o prioritate, dar declaraţiile au fost demagogice sau au presupus ceva diferit, cum ar fi investiţiile materiale în dotări sau salariile personalului didactic.

Tot mai precară, tot mai supusă provocărilor şi incertă în raport cu un viitor situat sub semnul populismului dezlănţuit, libertatea ne obligă la alegeri dificile. Cum anume să le facem, spre a salva democraţia?

Candidatul care a spus că va denunţa Acordul de Asociere cu UE şi va federaliza Republica Moldova (cu păstrarea armatei ruse pe teritoriul naţional) a învins în turul doi al alegerilor prezidenţiale din Moldova.

După şocurile cauzate de Brexit şi triumful lui Trump, multă lume din Franţa se întreabă dacă ţara lor va furniza următoarea surpriză electorală.

Conciliantul discurs inaugural al preşedintelui ales al Statelor Unite, Donald Trump, nu e singura surpriză majoră a istoricei zile de 9 noiembrie. După ce şocul se va resorbi, se vor înţelege mai clar valenţele unei victorii care a amuţit elita amer...

Au mai rămas 6 zile până la turul decisiv al alegerilor din Moldova. Candidatul pro-moscovit încearcă să pluseze electoral în raport cu Maia Sandu, candidat comun al forţelor anti-oligarhice, prin minciuni crase.