Revolta paşnică pentru dreptate are un motor extrem de puternic: reţelele de socializare. Acestea sunt de zile în şir, pline de imagini, de live-uri, de mesaje creative şi de apeluri la mobilizare. Zeci de mii de oameni revoltaţi au încercat să trezească şi să scoată din impas ţara. Ce rol a avut Facebook-ul în marşurile care au cutremurat clasa politică?

În toată ţara au ieşit sute de mii de persoane care au putut să se manifeste în mod paşnic şi pe aceeaşi lungime de undă, fără planuri şi ajutorul unor organizatori cu idei unice. Motivul a fost unul comun, iar mesajul transmis Guvernului a fost ferm şi susţinut de toată lumea din stradă. S-au cerut demisii şi abrogarea OUG 13.

Dar de data asta, oamenii au ştiut ce să facă. Au căutat pe telefon ştirile relevante. Mai mult, au mers în Piaţa Victorie, au făcut fotografii, au transmis live pe Facebook au participat şi au propagat în timp real informaţia mai departe prin reţelele sociale. Conexiunea digitală a fost folosită pentru tot, de la mâncare la donaţii. Totul a fost organizat în timp real cu ajutorul tehnologiei.

Odată cu protestele, utilizatorii au început să folosească masiv hashtag-urile în toate reţelele sociale, cum ar fi  #rezist, #neamsaturat, #vavedem, #neamunit, #noapteacahotii etc. E o metodă simplă de a grupa diferite elemente de conţinut sub o singură umbrelă.

Tot cu ajutorul reţelelor sociale, pe parcursul celor 15 zile de protest, au avut loc şi câteva manifestaţii unice. Vorbim aici despre momentul luminilor din cea de-a şasea zi de protest când manifestanţii adunaţi în faţa sediului Guvernului din Piaţa Victoriei au aprins, la unison, la ora 21:00, ecranele telefoanelor mobile şi lanternele. Intonarea imnului naţional a fost o altă metodă de protest, având loc în fiecare seară la ora 22:00 

(Foto: Dan Mihai Bălănescu)

Un alt moment unic a fost creat tot cu ajutorul reţelelor sociale, oamenii realizând un tricolor uman  cu ajutorul lanternelor şi a foilor de hârtie colorată. Spre surprinderea multora, chiar şi a noastră, rezultatul final a fost unul emoţionant.

(Foto Răzvan Băltăreţu)

Proiecţiile din Piaţa Victoriei au fost realizate de o echipă de tineri artişti antreprenori. Dintr-o ambulanţă veterinară particulară, ei au asigurat proiecţiile cu versurile imnului „Deşteaptă-te, române“ sau alte sloganuri.

Ciprian Susanu, Managing Partner Dare Digital, ne-a spus cum se vede evoluţia protestelor din punct de vedere digital: 

Majoritatea oamenilor politici nu înţeleg  cum social media a schimbat maniera în care noile generaţii consumă informaţie, comunică şi se organizează. Aceştia se lasă depăşiţi atât de tehnologie, cât şi de evenimentele generate de utilizarea ei. Faptul că instrumentele moderne de comunicare digitală au facilitat organizarea, simultan, în peste 70 de oraşe, a celor mai mari proteste din România democratică, ar trebui sa fie un wake-up call pentru clasa politică.

Trebuie înţeles că vechile metode de manipulare a opiniei publice nu mai funcţionează în era în care Facebook este, în acelaşi timp, un instrument de comunicare în masă, dar şi unul de comunicare one-to-one.  

Chiar şi cu riscul creării bulelor, consider că social media oferă mai multe beneficii decât dezavantaje, pentru modelul democratic de organizare şi informare şi nu în ultimul rând pentru guvernare. Începând cu diseminarea foarte rapidă a mesajelor şi a informării în timp real, până la coeziunea creată în jurul subiectelor şi aducerea împreună a oamenilor cu valori comune.

Vor avea succes în viitoarele bătălii politice de tip electoral şi nu numai, oamenii şi organizaţiile care înteleg principiile de funcţionare ale mediului digital: informaţia care circula instant, crearea extrem de facila a micro-comunităţilor pe diverse tematici de interes, inclusiv social-politic, amplificarea extrem de rapida a vocilor până de curând anonime.”

Media principală care a concentrat opinia şi a distribuit informaţia a fost internetul. Sunt multe diferenţe între schimbările care au avut loc în România în decembrie 1989 şi cele care au avut şi au loc în februarie 2017. Una dintre ele şi nu cea mai puţin importantă este faptul că în 1989 canalele principale de transmisie ale informaţiei erau televiziunea şi radioul, în timp ce în 2017 centrul de greutate informaţional a devenit internetul, mai precis reţele sociale, unde oamenii se mobilizează mai uşor şi comunica mai repede informaţia.

Radu Magdin, Analist Politic, ne-a spus cum se văd protestele din punctul său de vedere: 

Reţelele sociale sunt acceleratori naturali de emoţii.

„E normal ca în cazul protestelor să fie un canalizator de emoţii şi un factor de mobilizare. În esenţă, mesajul e cel care contează, Facebook şi alte reţele fiind practic platformele momentului.

Gradul de conectare în România fiind ridicat, în special în rândul tinerilor, este de bun simţ faptul că un mesaj simplificat, axat pe ideea de protest şi de apărare a luptei anticorupţie a mobilizat. Desigur, contentul e cheia: pozele de impact şi video-urile din Facebook  sunt cele mai mobilizatoare. Statusurile cu simple constatări atrag mai putin.”

Toate aceste lucruri sunt minunate şi avem nevoie de mai multe, dar soluţia nu este un sistem online de luare de decizii, deoarece dacă vrem să modernizăm democraţia, avem nevoie de inovaţii la toate nivelele, de la cel organizaţional la cel politic şi social.

În perioada politică incertă pe care o trăim este greu de apreciat ce se va întâmpla mâine, săptămâna viitoare, peste o lună sau peste un an. Unul dintre puţinele lucruri sigure este că internetul şi aplicaţiile sale vor juca un rol important nu numai în reflectarea evenimentelor, ci chiar în desfăşurarea lor.