12 ani de „sclavie“: cum ne-a schimbat şi cum s-a schimbat Facebook în acest timp
0
Facebook împlineşte 12 ani şi odată cu aniversarea îţi dai seama că s-a schimbat radical faţă de ceea ce era la început.
Facebook este o reţea socială şi o companie imense, iar aceasta nu e o exagerare. Conform ultimelor cifre, are 1,59 de miliarde de utilizatori activi lunar. Zilnic, numărul e de 1,04 miliarde, dar ce-i mai interesant e câţi vin de pe dispozitive mobile: 934 de milioane de utilizatori activi. În final, 83,6% din oamenii înregistraţi sunt din afara Statelor Unite ale Americii şi Canada. Facebook a pornit din serverele Harvard, dar acum a ajuns un produs global. Unul atât de „global“, încât Mark Zuckerberg vrea să transmită Internet din drone în regiuni sărace ale planetei.
Mark Zuckerberg a pornit Facebook pe o idee a fraţilor Winklevoss şi a lui Divya Narendra, dar a crescut această reţea socială dincolo de ceea ce doreau iniţial cei trei. În prezent, Zuckerberg a ajuns miliardar - ba chiar se visează un binefăcător mai mare decât Bill Gates, compania a cumpărat Instagram, WhatsApp şi a dezvoltat Facebook Messenger dincolo de ceea ce este o aplicaţie de chat.
Odată cu apropierea de primul miliard de utilizatori, Messenger încetează să mai fie doar o aplicaţie de chat şi devine o platformă în sine, una care este construită încă de anul trecut. Fiecare „căsuţă“ de chat poate fi personalizată prin culori, emoji şi nume speciale ale utilizatorilor. Alte aplicaţii se pot conecta la Messenger. Se pot transfera bani şi nu mai ai nevoie de cont de Facebook ca să te conectezi.
Ceea ce se întâmplă cu Facebook acum e şi pentru că a avut exemple bune în trecut. Spre deosebire de altele, cum ar fi Yahoo, Microsoft sau Sony, care au crescut foarte mult, apoi s-au plafonat, Facebook nu se teme să investească miliarde de dolari în alte companii.
Are multe alte produse care au succes sau care au eşuat. Ba chiar în ultimii ani a dezvoltat şi Facebook for Work, pentru că şi spaţiul de lucru poate fi o sursă bună de utilizatori. În ceea ce priveşte esenţa, printre lucrurile fireşti aduse de această reţea socială se numără distribuirea rapidă a conţinutului, informarea prin intermediului prietenilor şi mobilizarea în acest spaţiu virtual pentru evenimente reale.
Like, butonul care spune totul fără cuvinte
Printre marile schimbări produse de Facebook s-a numărat şi butonul „like“. A debutat în februarie 2009 şi a marcat o schimbare de gândire în mediul online. Pentru membrii acestei reţele a devenit firesc să like ceva sau să share altceva. Nu mai trebuie să foloseşti cuvinte pentru a fi de acord cu ceva sau pentru a susţine ceva. Un buton a înlocuit acest amănunt. Astfel de butoane, fie ele like şi share, fie retweet, favorite, +1 sau altele au creat un nou mod de interacţiune online.
Acum, acesta va fi extins prin Reactions. „Oamenii şi-au dorit butonul «dislike» de mulţi ani şi câteva sute m-au întrebat despre el, iar azi este o zi specială, pentru că pot într-adevăr să confirm că lucrăm la el şi suntem foarte aproape de a livra o versiune de test", a spus Mark Zuckerberg la mijlocul lunii septembrie 2015.
„Dacă tu publici ceva trist, s-ar putea să nu fie prea bine să primeşti «like», dar cumva prietenii şi oamenii care te cunosc vor să exprime o emoţie, să îţi arate că te înţeleg", a mai spus el. Planul acesta s-a materializat în octombrie, când unii utilizatori au început să primească butoane noi: Iubire, Veselie, Bucurie, Uimire, Tristeţe şi Furie, pe lângă Like.
Totuşi, înainte de Facebook a fost Facemash în octombrie 2003. Acolo, Zuckerberg a combinat pozele studentelor cu un sistem de calificative. Era un site conceput pe ideea „hot or not“. Pentru a face rost de informaţii şi poze, el a spart serverele Harvard pe care erau ţinute aceste „facebooks“ – cataloage online cu poze şi o scurtă descriere a studenţilor.
Facebook sărbătoreşte 12 ani, oferindu-ţi un video cu prietenii tăi - dacă bănuieşti că e un experiment social, s-ar putea să nu greşeşti.
„Sunt un nenorocit că fac site-ul ăsta. Ei, asta e. Cineva trebuia s-o facă până la urmă“, scria Mark Zuckerberg pe măsură ce Facemash era creat, după cum era prezentată acţiunea în filmul „The Social Network“. Această producţie a scos Facebook din Internet şi a transformat-o într-un produs care influenţează mase. Atunci, avea 500 de milioane de utilizatori.
Probleme cu ceilalţi „cofondatori“ şi succesul începând cu 2012
Spuneam că ideea Facebook a fost a doi fraţi şi a unuia dintre colegii lor. Problemele cu aceştia au început la şase zile după ce TheFacebook (domeniul iniţial al facebook.com - n.r.) a fost lansat. Ei credeau că sunt îndreptăţiţi să-i reproşeze lui Zuckerberg că i-a furat. Cameron şi Tyler, împreună cu Divya Narendra, au discutat cu acesta despre o reţea socială pe care s-o numească HarvardConnection, dar el doar a folosit ideea lor şi şi-a creat propriul produs, inspirat parţial şi dintr-un editorial din „The Harvard Crimson“ în care se spunea că era cazul să apară un site în care să fie centralizate datele despre studenţi.
Fraţii Winklevoss s-au plâns celor de la „Crimson“, iar ei au pornit o investigaţie. Şi Zuckerberg ştia despre asta, aşa că a încercat să le spargă conturile şi a avut succes cu două dintre ele. L-au dat în judecată, dar au ajuns la un acord în 2008: 1,2 milioane de dolari în acţiuni care în prezent valorează câteva sute de milioane de dolari.
Drumul spre succes a venit însă în 2005, când TheFacebook a devenit Facebook, cumpărând cu 200 de mii de dolari domeniul facebook.com. A urmat în septembrie acelaşi an expansiunea spre licee, iar un an mai târziu reţeaua socială avea să fie disponibilă oricui avea 13 ani împliniţi şi o adresă de mail validă. Secundar utilizatorilor, Facebook avea şi pagini de companii prin care acestea se puteau promova.
În ultimii 7 ani, a urmat o creştere accelerată pentru Facebook, cu o mică oprire în 2012, când compania a decis că i-ar prinde bine listarea la bursă şi anul acela a fost mai dificil din punct de vedere al veniturilor. A reînceput creşterea cu o strategie axată pe dispozitive mobile. Tocmai cele câteva luni când părea că nu reuşeşte să transforme un produs online într-unul care să aducă bani a dus la dezvoltarea strategiei care încă se derulează în prezent.
Apoi, în octombrie 2007, Microsoft a cumpărat 1,6% din acţiuni pentru 240 de milioane de dolari, iar valoarea acestei reţele socială veche de doar 3 ani a ajuns la 15 miliarde de dolari. A urmat expansiunea printr-un centru în Dublin, anul 2009 când a fost pe profit şi evaluarea la circa 41 de miliarde de dolari din noiembrie 2010 de către SecondMarket Inc. Nu contează atât valoarea, cât poziţia: Facebook a devenit a treia mare companie americană, după Google şi Amazon şi înaintea eBay.
Un capitol interesant al dezvoltării s-a scris în martie 2006, când Facebook ar fi refuzat o achiziţie la 750 de milioane de dolari de către Yahoo. Directorul de la acea vreme n-a vrut să-i mai dea lui Zuckerberg 150 de milioane de dolari în plus, după cum scrie Business Insider. În prezent, Facebook valorează peste 326 de miliarde de dolari.
Facebook ne-a schimbat vieţile. Sau ne-a arătat aşa cum puţine alte produse puteau
În ciuda beneficiilor aduse de Facebook, există şi o mare problemă: e prea mare ca să nu ne influenţeze. Astfel, în iunie 2014 oameni de la Facebook au derulat un experiment pe 689.003 de utilizatori, fără ca aceştia să ştie. Compania a modificat algoritmii care „decide“ ce fel de conţinut ajunge în Newsfeed. Astfel, o parte din ”cobai” au primit mai multe postări cu tentă negativă, iar cealaltă parte, mai multe postări cu tentă pozitivă.
„Stările emoţionale pot fi transferate altora prin contagiune emoţională, făcându-i pe oameni să experimenteze aceleaşi emoţii fără ca ei să îşi dea seama. Noi oferim dovada experimentală că această contagiune emoţională poate avea loc şi fără ca oamenii să interacţioneze între ei, ci doar prin expunerea la un prieten care îşi exprimă emoţiile, în lipsa totală a indiciilor nonverbale“, scriau cercetătorii Adam Kramer, Jamie Guillory şi Jeffrey Hankock, în studiul realizat de ei.
Totuşi, ceea ce a făcut Facebook ţine de etică, nu de legalitate. Şi, cum am scris în acel an pe blogul „Adevărul“, reţelele sociale nu sunt un loc în care tu să te duci să socializezi, să te simţi bine cu tovarăşii tăi, ci sunt agregatoare de date şi oglinzi care se plimbă pe drumurile Internetului şi te reflectă aşa cum vrei. Aranjează-ţi şuviţa aia de păr, dă-ţi cu ruj, pozează-te bine, dă-ţi cu gel în păr, zâmbeşte, publică citate, nu fii retard (sic!), fii mascul alfa, fii femeia fantastică, nu fi curvă, fii bărbatu' la femei. Fii tot ceea ce n-ai putea fi în realitate. Înţeleg aceste experimente sociale şi la fel de bine le înţelegi şi tu, dacă le analizezi puţin. Minţi? Minţi, că toţi facem asta. Lumea te place mai mult când minţi şi te conformezi ei, nu?
Altfel, Facebook şi Google s-ar putea să aibă cel mai mare impact asupra omenirii în următorii 10 ani. Au trecut 12 ani de Facebook şi deja e mult mai mult decât ce era în 2004. Zuckerberg e căsătorit, are copil şi îşi fixează tot felul de ţeluri. Acum, vrea inteligenţă artificială. În simplitatea lui pare cel mai drăgălaş om, dar acesta s-ar putea, foarte bine, să marcheze secolul 21 ca niciun altul.
Se încarcă comentariile...
