Uber ajunge în Cluj: de când şi de ce va fi lansat în acest oraş

Uber a debutat în Bucureşti în februarie 2015. În 2016, ajunge în Cluj. Dar să vedem de ce a ales serviciul american acest oraş.

Uber a debutat în Capitală, cel mai mare oraş şi locul în care un astfel de serviciu ar fi avut cele mai mari şanse să prindă. Acum, la peste un an şi jumătate, urmează extinderea în Cluj. Uber va ajunge în acest oraş în prima săptămână din august. Tariful nu a fost fixat, dar va respecta contextul local - altfel spus, va fi raportat la preţul mediu per kilometru pe care îl practică firmele de taxi.

După cum explică oficialii companiei, mai mult locuitorii din Cluj au ales Uber decât i-a ales Uber pe ei. Totuşi, logica acestei companii e simplă: dacă oamenii descarcă şi pornesc aplicaţia, atunci e interes. Conform informaţiilor comunicate către „Adevărul“, mii de clujeni doresc să folosească Uber şi au descărcat deja aplicaţia. Serviciul care debutează în Cluj este uberX, cel mai cunoscut al companiei.

Serviciul va fi disponibil pentru clujeni şi turiştii care vizitează oraşul începând cu prima săptămână din august. Directorul general al Uber România susţine că au primit sute de mesaje de la şoferi care îşi doresc să devină parteneri Uber, dar şi feedback-ul de la utilizatori a fost important.

Data exactă la care serviciul va deveni operaţional va fi anunţată în curând.

Şoferii care îşi doresc să devină microantreprenori şi să câştige venituri suplimentare conducând propria maşină sunt aşteptaţi să se înregistreze şi să devină parteneri pe uber.com. Conform companiei, în Bucureşti, 37% sunt antreprenori sau liber profesionişti, 31% au un serviciu full-time, în timp ce 22% nu au o altă sursă de venit şi conduc cu Uber în timp ce sunt în căutarea unui loc de muncă. Când au fost întrebaţi de ce conduc cu Uber, 9 din 10 au spus că apreciază flexibilitatea şi venitul în plus.

Ce ar trebui să ştie clujenii despre Uber

Pentru utilizatori, Uber este o aplicaţie în care îţi faci un profil, introduci un card de pe care vei plăti şi apoi foloseşti serviciul. Niciodată nu se dau bani cash şoferului şi comenzile se fac doar prin aplicaţia oficială. De asemenea, traseul este monitorizat prin aceasta. 

A pornit ca un serviciu de transport oameni, dar acum s-a diversificat şi spre alte domenii tocmai pentru că au fost probleme în anumite oraşe şi ţări. „Vorbim de un serviciu nou, de tehnologie, şi există oameni care se adaptează puţin mai greu şi care ar vrea să nu existăm. Noi mizăm însă pe educaţia oamenilor, să înveţe ce face şi la ce e utilă aplicaţia noastră“, spunea Nicoleta Schroeder, manager general Uber România, într-un interviu „Adevărul“.

Pe piaţa locală există uberX, pentru pasageri - primul care a ajuns în Bucureşti şi cel care ajunge în Cluj acum. Apoi, au fost introduse Uber Child Seat cu maşini în care există scaun pentru copil şi Uber Select cu maşini şi tarif premium. În afară, mai există Uber Eats, ca o diversificare a platformei, popular în New York şi pregătit pentru Paris. Se lucrează la UberEverything - transporturilor pot fi aplicate în tot felul de industrii.

În primăvară, Uber a anunţat că a ajuns la un miliard de curse în cei câţiva ani de existenţă.

Şefa Uber România susţinea, în interviul publicat în acest an în „Adevărul“, că această infrastructură pe care compania americană o pune la dispoziţie duce livrările (de orice fel) la un nivel superior. Marele avantaj, atât pentru mâncare, cât şi pentru pasageri, este că aplicaţia înregistrează totul: poziţia curentă, profilul celor care o folosesc, date despre aceştia.

Deplasarea cu Uber, în maşina şoferului partener, se face folosind software Google (Maps) sau Waze (tot al Google). A doua aplicaţie e mai potrivită pentru evitarea ambuteiajelor, deoarece utilizatorii semnalizează când există un accident, blocaj sau gropi în drum. La finalul cursei, atât utilizatorul, cât şi şoferul oferă un rating. Începe de la cinci stele şi scade, în funcţie de cum apreciază „partenerul“ de drum călătoria.

Ce trebuie să ştii despre Uber în România

Cea mai mare problemă a serviciului a fost de natură legală, când a fost actualizată legea taximetriei. Proiectul a fost adoptat de către deputaţi cu 298 voturi „pentru“, două voturi „împotrivă“ şi 16 abţineri. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, în sensul sancţionării contravenţionale a persoanelor fizice şi juridice care efectuează transport public de persoane cu un autoturism, fără respectarea prevederilor art. 7 din lege. Astfel, aceia care vor risca şi vor încerca să încalce legea ar putea primi amenzi de până la 25.000 de lei.

Probleme de acest tip le-a mai avut serviciul şi în alte ţări şi pentru că este disruptiv, iar cei vechi din transporturi sunt nemulţumiţi de astfel de jucători noi. În noiembrie 2014, Uber România nu exista oficial. Atunci, am discutat cu Antonio Eram, director Netopia, despre tehnologie şi idei disruptive, iar el a caracterizat Uber. „Vine unul cu o idee, îţi pune software în maşină şi faci bani ca taximetrist într-un ecosistem optimizat, totul în siguranţă, iar această idee scoate oameni în stradă, cei vechi protestează pentru că se văd depăşiţi“, explica el schimbările pe care le aduce. Tocmai de aceea situaţia unui aşa serviciu nu e în alb şi negru, e în nuanţe de gri.

De ce, uneori, tariful este de câteva ori mai mare

Când Uber a debutat în România, a făcut-o la preţul taximetriei din Capitală, adică 1,39 lei per kilometru şi contorizare a timpului. La taxi plăteşti cât „se învârte“ roata, la Uber plăteşti şi timpul. Apoi, tariful a fost majorat, iar în aprilie 2016 a fost redus pentru a se adapta fluxului de vară, când oamenii pleacă în vacanţă şi călătoresc mai puţin prin Bucureşti. Conflictele cu taximetrişti nu sunt o legendă şi ura firmelor de taxi faţă de astfel de servicii - că le spune Uber sau altfel sunt concurenţă - este evidentă.

În prezent, tariful este de aproape 1,5 lei per kilometru, ai preţ minim pe cursă şi rămâne de văzut cu ce tarif debutează în Cluj. Acolo, preţul la taxi este de 2,25 lei per kilometru, la cele mai multe firme, iar oraşul este mult mai mic şi puţin mai liber decât Bucureşti. Am spus „puţin“, deoarece în ultimii ani nivelul salarial a crescut, iar oamenii şi-au cumpărat mai mult maşini, ceea ce e a dus la aglomeraţie mai mare. 

În final, despre tarif, mai trebuie amintit cazul de Revelion. Atunci, au fost oameni care s-au plâns că au plătit şi de şapte ori mai mult. Nu este nimic în neregulă cu serviciul sau cu sistemul, e ceea ce Uber numeşte „surge price“. De ce creşte tariful e oarecum redundant: pentru că există cerere.

Folosesc Uber încă din martie 2015, la puţin timp după lansarea în România. L-am folosit aici şi în Germania, unde sistemul este puţin diferit. Acest „surge price“ este în toate ţările şi presupune un cost mai mare per cursă, care are două roluri: mai mulţi şoferi ies pe stradă pentru a profita, iar cei care sunt deja acolo au un bonus. De asemenea, tu, ca pasager, ştii că ai o maşină cu care să ajungi acasă, dar plăteşti acest „lux“. Taximetriştii fac la fel, doar că zic înainte să te urci cât cer, iar în noaptea de Revelion a fost cere mult mai mare.

Preţurile mari nu apar decât în situaţii de necesitate: plouă, ninge, e trecut de miezul nopţii, e un eveniment în oraş (şi cererea creşte).

E mai sigur Uber decât un taxi? În Bucureşti, ca în toate marile oraşe, e puţin mai sigur, deşi au fost cazuri de abuzuri ale şoferilor, dar acestea ţin mai mult de comportamentul individului decât de educaţia companiei. Însă, în principiu, da. Şoferii sunt selectaţi şi primesc calificative de la alţi utilizatori. Lucrează cu acte: firmă sau persoana fizică autorizată, începând din 2016, şi dacă ai probleme poţi face plângere directă, prin adresa de contact, iar şoferul poate fi suspendat şi chiar interzis în sistem. 

Credit foto: TransylvaniaCam

Hai pe Facebook ca să ştii ce-i nou şi când nu eşti pe site!