Alertă printre internauţi: CETA, un acord între Europa şi Canada, conţine prevederi identice cu ACTA

0
Publicat:
Ultima actualizare:
ACTA a picat, dar activiştii se pregătesc de noi proteste dacă CETA se dovedeşte a fi ceva serios FOTO: Mediafax
ACTA a picat, dar activiştii se pregătesc de noi proteste dacă CETA se dovedeşte a fi ceva serios FOTO: Mediafax

Un document misterios, în forma unui acord comercial între Europa şi Canada, a apărut zilele acestea pe internet şi a provocat rumoare printre internauţi. La prima vedere, CETA (Comprehensive Economic and Trade Agreement) este o copie fidelă a ACTA (Acordul Comercial Anti Contrafacere). 

Informaţia a apărut pe blogul lui Michael Geist, un profesor de drept la Universitatea din Ottawa (Canada), care se ocupă de dreptul internetului şi a comerţului online. La prima vedere, informaţiile publicate de acesta sunt incendiare. Ce spune Geist? Europa şi Canada au negociat începând din februarie un tratat comercial, care se apropie de fazele finale ale negocierii şi va fi supus apoi votului.

CETA este inspirat, dacă nu de-a dreptul „plagiat” din textul Acordului Anti Contrafacere. Evident, deoarece este un acord comercial, acesta a fost negociat în secret, deoarece prevederile internaţionale permit acest lucru.

Negocierile au început în mai 2009, la Praga, în cadrul summitului Uniunea Europeană – Canada. De atunci, au existat nouă runde de discuţii formale, după cum se arată într-un articol publicat pe 28 iunie 2012 pe site-ul europolitics.info.

ACTA, repriza a doua?

CETA are un capitol despre proprietate intelectuală, care este inspirat din ACTA, după cum veţi putea vedea în comparaţia de mai jos. Informaţiile generale sunt criminalizarea încălcării drepturilor de autor în privinţa fişierelor descărcate de pe internet, păstrarea dovezilor şi informaţiilor despre utilizatori şi măsuri transfrontaliere. Una dintre aceste prevederi chiar menţionează ACTA ca text de bază din care s-a inspirat la bibliografie.

„Uniunea Europeană chiar a propus incorporarea criminalizării şi condamnării încălcării drepturilor de autor din ACTA în textul CETA. Acestea au fost principala ţintă a Parlamentului European şi a atras critici din partea europarlamentarilor şi a societăţii civile din cauza lipsei lor de proporţionalitate şi modul misterios sau de-a dreptul necunoscut în care pot fi aplicate”, scrie Geist pe blogul său.

Canada chiar ar fi insistat să se introducă în textul CETA unele prevederi care nu au fost acceptate în ACTA sau sunt facultative. Una dintre acestea este pedepsirea celor care filmează la cinematograf, iar apoi pun înregistrările pe site-urile de distribuire de fişiere pe internet.

Geist susţine că „CETA este strategia Comisiei Europene de a introduce prevederile ACTA într-o altă formă, ascunzându-le în interiorul unui tratat cu Canada pe care speră ca Parlamentul European să-l aprobe”.

Iată textele celor două tratate, comparate pe blogul lui Geist. Tabelul este în limba engleză. 


De ce seamănă CETA cu ACTA?

În mare, CETA seamănă cu ACTA în trei privinţe. Documentul transformă într-o problemă penală încălcarea drepturilor de autor pe o scară comercială, iar aceasta este definită la fel de vag ca şi în ACTA, după cum scrie şi site-ul zdnet.com. Cu alte cuvinte, scrie site-ul amintit, imaginile puse pe bloguri sau pe site-urile personale ar putea intra în această categorie, dacă scara comercială nu este foarte bine definită.

În plus, după cum am amintit mai sus, CETA ar criminaliza înregistrările cu camerele video personale în cinematografe. O prevedere facultativă în ACTA, ar fi obligatorie în CETA. Iar încălcarea gestiunii drepturilor digitale ar deveni o crimă. Această gestiune, numită în original Digital Rights Management, reprezintă o serie de tehnologii care controlează accesul la fişiere, folosite de producătorii de conţinut şi deţinătorii de copyright pentru limitarea distribuirii acestora şi contrafacerea pe scară comercială.

Nu numai probleme de copyright

Ediţia canadiană a publicaţiei online „The Huffington Post” a analizat documentul împreună cu mai mulţi avocaţi din zonă. Aceştia susţin că ţara lor nu este pregătită pentru un asemenea Acord Comercial şi nu îl poate implementa.

Potrivit „The Huffington Post”, Acordul Comercial ar urma să fie semnat până la finalul anului, iar guvernul canadian susţine că va pompa 12 miliarde de dolari în economia naţională. Problemele puse de materialul canadienilor sunt diferite de îngrijorările lui Michael Geist. Deoarece Acordul Comercial are prevederi extinse, nu numai asupra drepturilor de autor, reprezentanţii provinciilor canadiene se tem de faptul că marile corporaţii din Europa vor putea concura pentru contracte locale şi guvernamentale, iar firmele mici şi mijlocii din provinciile canadiene nu vor putea concura cu acestea.

Astfel, canadienii nu sunt îngrijoraţi cu adevărat de copyright, ci de implicarea europenilor în contractarea de lucrări în domeniul sistemului de apă sau a transportului public. În schimb, canadienii nu vor putea să acceseze mai uşor astfel de contracte în Europa, deoarece partea continentală a făcut clare aceste puncte de vedere.

Discuţii dificile în domeniul farmaceutic

Site-ul europolitics.info mai menţionează unele detalii ale evoluţiei negocierilor dintre canadieni şi europeni. „Negocierile au fost calme în privinţa unor capitole, dar au stagnat în privinţa altora. Discuţiile în privinţa drepturilor intelectuale au primit un semnal acum un an deoarece conţin unele dintre cele mai mari provocări. Chestiuni ca drepturile de autor sau împlementarea legii la nivel transfrontalier au fost rezolvate prin introducerea unei noi legislaţii în Canada, dar problemele rămân în privinţa companiilor farmaceutice.

Louis-Nicolas Fortin, directorul însărcinat cu proprietatea intelectuală şi comerţul la Federaţia Europeană a Industriilor şi Asociaţiilor Farmaceutice (EFPIA) a declarat că Europa cere trei lucruri de la Canada: un aşa numit „patent term resoration”, care va permite marilor companii farmaceutice  până la cinci ani de exclusivitate pentru a recupera procesul îndelungat de aprobare a medicamentelor, un proces de apel mai puternic împotriva producătorilor generici şi posibilitatea companiilor mari din domeniul farmaceutic de a-şi proteja datele obţinute în urma testelor clinice o perioadă mai îndelungată”.

Reacţia Partidului Piraţilor din Suedia

Fondatorul Partidului Piraţilor din Suedia, Rickard Falkvinge, a scris pe blogul său opinia proprie asupra CETA şi a îndemnat la calm, deoarece îngrijorările ar fi premature.

„Internetul a reacţionat ca şi cum textul CETA ar fi fost scris după ce a fost clar că Parlamentul European va respinge ACTA la votul final sau chiar după ce a fost respins. Cu toate acestea, cronologia nu susţine acest lucru”, a scris Falkvinge.

Astfel, suedezul scrie că versiunile documentului acordului comercial între Uniunea Europeană şi Canada, care ar fi apărut pe internet, au fost scrise în februarie 2012. „Motivul pentru care textul reiterează ceea ce s-a scris şi în Acordul Comercial Anti Contrafacere este faptul că a fost scris înainte de începerea protestelor de stradă. Aceste documente au fost scrise presupunând că ACTA era o treabă terminată, care mai avea nevoie doar de o ştampilă, iar negociatorii au copiat pur şi simplu materiale din ACTA”, scrie Falkvinge. Afirmaţiile suedezului se potrivesc până la un punct cu toată cronologia protestelor, dar în acelaşi timp pot fi interpretate ca inconsistente.

Primele reacţii în stradă au apărut la finalul lui ianuarie în Polonia, unde zeci de mii de oameni s-au adunat pentru a protesta împotriva ACTA. Într-adevăr, în România primele proteste organizate împotriva Acordului Comercial Anti Contrafacere au avut loc pe 11 februarie, dar discuţia a început de la începutul lunii, odată cu semnarea ACTA de către România la Tokio.

Falkvinge continuă pe blogul său în acelaşi ton moderat. „Astăzi, realitatea este complet diferită. Europarlamentarii sunt mult mai atenţi la orice seamănă cu ACTA şi au dat o palmă zdravănă Comisiei Europene prin respingerea tratatului. Dacă cei din Comisie ar încerca ceva asemănător astăzi, ei ar acţiona cu rea-voinţă şi şi-ar cere singuri o enormă palmă peste faţă din partea Parlamamentului European”, a continuat Falkvinge.

În final, piratul european susţine că nu este vorba de un „ACTA Zombi”, ci despre un document complet logic în contextul în care ACTA era o alternativă viabilă şi părea că va trece de Parlamentul European şi va fi implementată la nivel continental.

Ce zic piraţii români

Partidul Pirat din România a reacţionat pe site-ul oficial în faţa veştii că ar putea exista un nou Acord Comercial care seamănă cu ACTA. „Erau pregătiți. După protestele anti-ACTAale europenilor din februarie, gașca conducătoare, numită și Comisia Europeană, a stabilit rapid o strategie de păcălire prin învăluire a cetățenilor aflați în gerul din stradă, strigând slogane comice, costumați ca niște fraieri, cu măști și tricouri stampate cu inscripții caraghioase… Ce adunătură de luzări -  își spuneau, probabil, deștepții aflați după perdelele sediilor Uniunii Europene din Strasbourg și Bruxelles. Așa că au acționat, devenise evident că ACTA nu va trece, europarlamentarii nu-și vor risca carierele politice acum, în semi-prag de alegeri”, au scris reprezentanţii Partidului Pirat din România.

Tehnologie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite