Viitorul n-are cash: cum vom plăti cu telefonul şi alte gadgeturi
0Cashul nu mai are valoare. Doar ce acum trei ani Bitcoin a dat peste cap sistemul, ajungând mai valoros decât aurul. Viitorul e fără cash, e electronic, iar pentru a-i da o imagine am vorbit cu Gabriel Ghiţă (MasterCard) despre ce ne aşteaptă.
Aurul a fost o monedă de schimb decentă, fiind la fel peste tot şi fiind destul de valoros. A fost completat de argint, iar când s-a migrat spre bancnote valoarea acestora era dată de valoarea aurului din bancă. În timp, s-a diluat şi această înţelegere, ajungându-se la valutele din prezent girate de state şi de piaţă. Oamenii apreciază banii cash, îi pot rula, îi pot pune în valize, sub perne sau între paginile cărţile. Odată cu cardurile bancare, mai apoi cu telefoanele, s-a ajuns ca banii să ne fie luaţi din mâini şi în plastice şi aplicaţii să ne rămână doar sensul lor.
De Apple, Samsung şi Android Pay probabil că ai auzit. Trei companii vor să ne încredem în sistemele lor şi în acestea să depozităm carduri şi economii. Se presupune că sunt sigure. Orice e sigur până e spart şi orice ajunge să fie spart mai devreme sau mai târziu, printr-o metodă sau alta. Nu securitatea m-a interesa neapărat în discuţia cu Gabriel Ghiţă, Head of New Business pentru MasterCard CEE, ci utilitatea acestora pentru mine, un om simplu, departe de a fi hacker.
„Suntem într-o perioadă de redefinire a confortului. În urmă cu trei ani de zile se poate să nu te fi gândit că o să faci tranzacţii bancare prin telefon. Acum, înţelegi că e util, că e comod, sigur. Iar cardul este abstractizat, e într-o aplicaţie“, rezumă Ghiţă lumea tranzacţiilor din prezent. În 2015, Google a anunţat Android Pay, când Apple şi Samsung ofereau deja o soluţie. Înainte de asta a fost Google Wallet, un proiect în care Google a investit mult, dar a venit prea devreme. Se mai întâmplă.
„Cu cinci ani în urmă (n.r. - când Wallet era pe cel mai înalt val al său, investindu-se în el bani, speranţe şi resurse umane), proiectele pe bază de NFC erau proiecte pilot. Iar atunci Wallet s-a dorit un produs de masă, folosind puterea Google, dar nu a devenit aşa ceva. Acum e un moment mai bun, deoarece în cinci ani tehnologia s-a schimbat dramatic. Apoi, a mai fost un aspect. Google lucrează cu terţi pentru hardware, iar compania avea nevoie de cipuri NFC. N-a vrut să folosească SIM-ul, pentru că era un produs al operatorilor“, explică Ghiţă.
De partea cealaltă a baricadei, operatorii n-au fost tentaţi să ajute Google, a fost un schimb de putere în care nu s-a ajuns la un acord. Apoi, la acel moment, piaţa era la început şi oricât de inovatoare ar fi fost iniţiativa, era dificilă. N-au făcut neapărat ceva prost. Acum, s-a ajuns să fie considerat minus, dacă nu ai NFC pe telefon.
Samsung Pay. FOTO Forbes
„S-a ajuns în prezent la o varietate de oportunităţi tehnice, care ajută la dezvoltarea oportunităţilor de business. Google a greşit, dar atât timp cât greşeşti inteligent, e în regulă, iar companiile mari trebuie să-şi permită să facă asta. Cele mici oricum o fac, n-au ce să piardă“, mai spune reprezentantul MasterCard. Acum, într-o singură aplicaţie, banii au ajuns să nu mai aibă dimensiune, ci doar un aspect dat de un designer, în care sunt integrate câteva elemente ale băncii, ale emitentului de card.
Tehnologia e frumoasă, dar situaţia din piaţă e diferită
Vorbim de plată electronică, ba chiar contactless cu telefon sau cu card, dar când vine vorba de procente pe România trebuie abordate aşteptările cu o temperare adusă de fapte. „La noi, plăţile electronice în cheltuielile de zi cu zi înseamnă 6-7%, cu cele mai optimiste estimări spre 8% şi cele mai pesimiste spre 5%. Pe de altă parte, în Europa, media e e de 18% şi deodată ai un decalaj. Acesta nu e legat neapărat de adopţia consumatorilor, aceştia fiind deschişi, dar la noi vedem că jucători din piaţa de furnizare a soluţiilor de plată electronică decid cu întârziere să împingă tehnologia înainte. Clientul trebuie să afle de ea ca s-o folosească şi trebuie să înţeleagă că e sigură, utilă, comodă, simplă“, conturează Gabriel Ghiţă cadrul în care sunt implementate proiecte.
Există însă o diferenţă de abordare şi între Statele Unite ale Americii şi Europa. În SUA, similar şi în Marea Britanie, tehnologia de acceptare a plăţilor e achiziţionată de comercianţi şi face parte din infrastructura lor. Astfel, are sens pentru Apple să vorbească cu marii jucători din retail (n.r. - marile magazine sau cafenele) pentru a-i convinge să schimbe infrastructura pentru a accepta plata cu telefonul.
„În majoritatea ţărilor din Europa tehnologia e furnizată de bănci. Astfel, discuţiile se poartă parţial cu comercianţii şi mai mult cu băncile. Avantajul e că există ţări care au investit în contactless, tehnologia fiind deja în piaţă. Apple vine doar cu telefonul şi Pay va funcţiona“, explică acesta integrarea noile moduri cu cele deja existente şi folosite.
În 2015, MasterCard a încurajat plata cu cardul la festivaluri precum Electric Castle.
„Dacă te uiţi pe axa evenimentelor recente, primul proiect contactless a fost în 2008, dar masa critică a fost atinsă abia în 2014. Prin masă critică se înţelege un raport între numărul de utilizatori şi numărul de terminale. La noi înseamnă ca 20% din masa de carduri şi terminale să fie contactless. Am terminat 2015 cu peste 30%. Creşterea tranzacţionării a fost una semnficiativă, dar s-a întâmplat cu un ecart de câţiva ani faţă de Cehia sau Polonia“, mai spune Ghiţă. Polonia, spre exemplu, are puncte de plată cu cardul chiar şi în taxiuri.
Directorul MasterCard vede în soluţia polonezilor o cale de a scăpa industria taximetriei de o altă problemă: nefiscalizarea banilor plătiţi pe lângă ce e înregistrat pe bon. „(În transporturi) avem Uber, un business nereglementat, care se reglementează singur prin cerere şi ofertă. Această companie poate să schimbe percepţia şi cred că vor apărea soluţii care să acopere toate aceste probleme pe care le avem în prezent cu taximetria. Până la urmă trebuie să înţeleagă şi statul că nu se mai poate minţi singur (că taxiurile eliberează bon)“, completează acesta.
Plătim cu telefonul acum, dar ce vine după?
Gabriel Ghiţă consideră că viitorul de după telefon nu e unul fără telefon. „Trebuie să fie ceva care poate aduce o experienţă mai bună. Dar nu atât de plată, cât de shopping. Spre exemplu, foloseşti aplicaţia pentru a consulta lista de produse, să afli detalii despre ele. Tot acolo creezi coşul de cumpărături şi achiţi, iar la final eşti informat că într-un sfert de oră te duci la punctul de colectare, iar comanda e acolo. Este o experienţă pe care nu o poţi replica pe cardul obişnuit (sau cu cash)“, descrie acesta procesul simplu de a plăti electronic pe care l-am putea experimenta în următorii 10 ani.
„După telefon, deşi nu vorbim încă de un trend, noi am observat o evoluţie spre purtabile. Ceasurile sunt un exponent şi deja sunt folosite (n.r. - Apple Watch). Chiar şi noi am anunţat deja parteneriate cu un producător de bijuterii, cu General Motors pentru plata cu cheia maşinii etc. Astfel, pe acele dispozitive poţi virtualiza cardul emis de bancă. Experienţa, momentan, e bazată pe telefon, acesta e dispozitivul central. Din acesta distribui cardul spre celelalte - inel, brăţară, ceas, cheia de la maşină etc“, explică Ghiţă. „E greu de spus ce urmează după telefon, dar cred că e mai uşor de spus ce va acompania telefonul“.
De la MasterCard, MasterPass este serviciul de digitizare a cardurilor prin intermediul MDES (MasterCard Digital Enablement Service). Acesta le permite clienţilor să îşi dematerializeze cardurile şi să le trimită pe orice device doresc. Este serviciul utilizat de Apple pentru Pay sau de Google pentru Android Pay, dar şi de emitenţii de carduri care îşi lansează propriile portofele digitale.
Se încarcă comentariile...
