Bucureşti: REPORTAJ / Patinoar artificial în 1931
0Bucureştiul a avut o arenă modernă pentru hochei în urmă cu 78 de ani. Astăzi, Patinoarul "Mihai Flamaropol" este depăşit din toate punctele de vedere. În perioada interbelică au existat patinoare naturale pe Cişmigiu, în actualul Complex Dinamo, lângă Operă şi Palatul Telefoanelor, în Parcul Carol şi pe Mihai Bravu.
Mai citiţi
Bucureşti: REPORTAJ / Republicii, stadionul îngropat
REPORTAJ / Stadionul ROMCOMIT, primul cu nocturnă din România
Bucureşti: REPORTAJ / Primul cuplaj pe “Venus”, în 1935
Bucureşti: Rugby-ul, la kilometrul 0
Bucureşti: REPORTAJ / Velodrom sau piesă de muzeu?
Bucureşti: REPORTAJ / Hipodrom ras de pe pământ
Paradoxal sau nu, în Bucureştiul interbelic funcţionau un număr mai mare de patinoare decât erau în urmă cu 10-20 de ani. Pe timp de iarnă, începând din 1870, când apare prima menţiune în presă, lacul din Parcul Cişmigiu a devenit principalul loc de întâlnire pentru bucureştenii care doreau să patineze. Aşa s-a înfiripat primul patinoar, unul natural, desigur, care ţinea cont de capriciile vremii. Administrat din 1908 de Niţă Berechet, acesta avea să-şi găsească cu greu clienţi, pentru un timp, de vină fiind şi tarifele care se practicau, dar şi faptul că patinajul era socotit de mulţi ca fiind "un sport imprudent şi chiar necuvincios", după cum scria "Revista Automobilă", în 1913.
Un singur puc pentru o echipă
Primul concurs de patinaj în Bucureşti a avut loc în 1922, organizator fiind Clubul Atletic (CAB). Doi ani mai târziu, pe gheaţa Cişmigiului este văzut mânuind pucul cu crosa Denis Dolensko. El primise ciudatele (pe atunci) ustensile de la unchiul său, proprietarul firmei Prager, care îşi avea sediul lângă actualul CEC, vis-a-vis de Muzeul Naţional de Istorie (deşi a fost afectată de un incendiu, clădirea este şi astăzi în picioare). Fondarea primei echipe bucureştene, Hockey Club (foto jos), la sfârşitul anului 1924, a fost urmată de intensificarea activităţii competiţionale. Vremurile nu erau nici atunci prea roze. Hocheiştii îşi făceau singuri crose şi trăgeau de Dolensko, posesorul singurului puc - când acesta nu putea ajunge la antrenamente se foloseau mingi de oină sau de tenis, după cum scria mai apoi Mihai Flamaropol. Abia în 1927, cu aprobarea celor care administrau Grădina Cişmigiu, în jurul terenului de hochei se aşază mantinele din lemn. Tot atunci, lângă stadionul ONEF, fostul "Republicii", se amenajează un alt patinoar.
Gheaţă artificială lângă Palatul Telefoanelor
Un eveniment important se produce în decembrie 1931, când are loc inaugurarea primei suprafeţe cu gheaţă artificială. Proiectat de arhitectul Simsy, patinoarul a fost construit pe locul fostei Terase Oteteleşeanu, în spatele Palatului Telefoanelor - el purta numele celui care a avut terenul în proprietate, boierul Ioan Oteteleşanu, ministru de finanţe în 1866.
Apariţia noului patinoar, care beneficia de condiţii superioare, însă şi costuri de întreţinere mari, care măreau tarifele cerute pentru a se permite accesul pe gheaţă, a făcut ca gheaţa Cişmigiului să nu mai fie frecventată decât de hocheiştii juniori. Organizarea primelor meciuri internaţionale la Oteteleşeanu, în 1932, a atras circa 1.500 de spectatori în tribună. Ulterior partidele au început să se organizeze în nocturnă - funcţiona tot în sistemul becurilor întinse pe cabluri, deasupra gheţii. Şi cum numărul echipelor de hochei şi al patinatorilor crescuse alte suprafeţe cu gheaţă au fost deschise în Parcul Carol şi pe locul actualului Teatru Naţional. Tot atunci a existat un proiect de amenajare a unui nou patinoar natural în Herăstrău, însă acesta nu s-a materializat.
Vara fotbal, iarna hochei
Pe 1 decembrie 1938, Venus a anunţat că şi-a constituit o echipă de hochei, care avea să fie şi una dintre cele mai valoroase în acea perioadă. Ulterior stadionul din strada Ştirbei Vodă a fost transformat, pe timp de iarnă, în patinoar. Acesta era cel mai modern din Capitală, având nocturnă şi o capacitate de 12.000 de locuri în tribune. Concomitent echipa Viforul Dacia a ridicat altul în actualul Complex Dinamo.
Până la instaurarea regimului comunist patinoare au existat la Doherty, ASFC, peste drum de clădirea unde astăzi este Ministerul Agriculturii, dr. Staicovici şi Mihai Bravu. Primul dintre ele avea să fie modernizat în 1949, când s-a montat o tribună pentru 2.500 de spectatori şi a fost făcut un racord la reţeaua electrică. Abia în decembrie 1958 a fost inaugurat Patinoarul „23 August", care astăzi poartă numele fostului internaţional de fotbal şi de hochei Mihai Flamaropol. Folosit şi pentru organizarea unor altor competiţii - în 1981, la Universiadă, acolo s-a ţinut turneul de lupte -, acesta s-a degradat în timp, astăzi el fiind depăşit din toate punctele de vedere.