Surpriză: Polonia şi Ucraina vor găzdui Euro 2012!
0Italia şi tandemul Ungaria-Croaţia sunt marile perdante ale întâlnirii Comitetului Executiv al UEFA de la Cardiff. Preşedintele FRF, Mircea Sandu, a votat în turul doi cu învingătorii
Italia şi tandemul Ungaria-Croaţia sunt marile perdante ale întâlnirii Comitetului Executiv al UEFA de la Cardiff. Preşedintele FRF, Mircea Sandu, a votat în turul doi cu învingătorii
Preşedintele UEFA, Michel Platini, s-a ţinut de promisiunile făcute în campania electorală, când s-a declarat un apărător al "ţărilor mici din punct de vedere fotbalistic". Forul pe care îl conduce a oferit Poloniei şi Ucrainei organizarea CE din 2012, deşi candidatura lor era cotată cu şanse mici faţă de cea a Italiei sau cea a tandemului Ungaria-Croaţia. Italienii şi croaţii s-au declarat scandalizaţi de decizia UEFA. Se pare că italienii au fost excluşi din cauza problemelor legate de corupţie şi huliganism prezente în ultimul timp pe arenele din "Cizmă".
UEFA a anunţat ieri, la Cardiff, una dintre cele mai controversate decizii din istoria sa. Polonia şi Ucraina au fost desemnate organizatoare ale Campionatului European de Fotbal din 2012, deşi aveau, conform specialiştilor, cel mai slab dosar dintre candidate. Marea favorită, Italia, a reacţionat dur la decizia Comitetului Executiv al UEFA, prin vocea ministrului sporturilor din Italia, Giovanna Melandri: "Este o surpriză şi o dezamăgire. Ştiam că această candidatură este o cursă. Însă continuăm să fim convinşi că noi am avut cel mai bun dosar".
Nici croaţii nu au primit mai bine vestea. "Polonezii şi ucrainenii şi-au depus pentru prima dată candidatura. Noi suntem la a cincea încercare. Data viitoare ar trebui să ni se spună dinainte că vor fi privilegiate ţările mici", a declarat preşedintele Federaţiei de Fotbal din Croaţia, Vlatko Markovici. Presa din Polonia susţine că au fost necesare două tururi de scrutin pentru desemnarea organizării Euro 2012, iar Mircea Sandu ar fi votat în prima fază cu Croaţia şi Ungaria, iar apoi a înclinat balanţa spre câştigători.
Niciun stadion nu e gata de competiţie
Şase stadioane din Polonia şi patru din Ucraina vor găzdui CE din 2012, susţin organizatorii, deşi unele dintre ele nu au fost construite încă, în timp ce restul trebuie să fie renovate. Celor 10 destinaţii li se adaugă încă patru, câte două din fiecare ţară, ca rezerve.
În Polonia, la Gnadsk şi Varşovia urmează să fie ridicate două arene, iar cele din Poznan, Vroclav, Chorzov şi Cracovia trebuie renovate şi mărite pentru a ajunge la standardele impuse de UEFA pentru o asemenea competiţie.
Ucraina se află într-o situaţie asemănătoare. Stadioanele din
Dnipropetrovsk şi Doneţk nu au fost terminate încă, cel din Odessa va fi demolat şi reconstruit, în timp ce arena din Harkov trebuie renovată. Iniţial, România şi Ungaria doreau să candideze împreună pentru această competiţie, dar ţara noastră n-a oferit garanţiile guvernamentale necesare, motiv pentru care maghiarii
s-au orientat către croaţi.
O să ne răzbunăm şi o să câştigăm pe teren Campionatul European din 2012
Giovanna Melandri,
ministrul sportului din Italia
Ucraina merită cu prisosinţă să organizeze acest turneu. Însă vă mărturisesc că sunt puţin surprins
Mircea Lucescu,
antrenor Sahtior Doneţk
Premierul maghiar, decepţionat
Decizia UEFA de a încredinţa organizarea Campionatului European de fotbal din 2012 tandemului Polonia-Ucraina l-a dezamăgit pe premierul maghiar, Ferenc Gyurcsany. Conform agenţiei ungare de ştiri MTI, Ferenc Gyurcsany a spus: "Sunt foarte decepţionat. Nu vreau să acuz oficialii de la UEFA, dar mă gândesc la faptul că este posibil ca factorii economici să fi jucat un rol în această alegere".
La rândul său, Sandor Berzi, secretar general al Federaţiei Ungare de Fotbal, a precizat că, în viziunea sa, Ungaria nu ar mai trebui să candideze din nou pentru a primi găzduirea unui turneu final al CE de fotbal. "Dar nu sunt eu cel care decid. Poate am spus aceste lucruri deoarece sunt foarte trist", a completat Sandor Berzi.
Schimb de terenuri şi teritorii
A venit rândul fotbalului să reunească teritorii şi neamuri europene, iar şi iar reîmpărţite între state şi naţiuni; România a pierdut şi această ocazie de a participa la avansul "Europei unite", în tandem cu Ungaria.
Un Balzac pus pe însurătoare o vizita pe contesa poloneză Hanska acasă, în… Ucraina. La 1848, moşiile nobilimii polone erau proprietăţi ucrainene. Polonia şi Ucraina - sau Ucraina şi Polonia? - au o istorie atât de comună, că e când reciproc amicală, când resentimentară. Cu ruşii, austro-ungarii şi nemţii ca inamici comuni, ucrainenii se simt încă văduviţi de teritorii "ajunse sub polonezi", dar nu prea regretă şi timpul când leşii n-aveau loc pe hartă.
Marii lideri - polonezul Pilsudski şi ucraineanul Petljura - s-au aliat în războaiele cu bolşevicii, care au câştigat însă în ambele state. După ce a trimis la moarte mult peste 10 milioane de ucraineni, Stalin a împărţit Polonia cu Hitler şi i-au prigonit împreună pe polonezi. Lagărele naziste din Polonia au fost păzite şi de colaboraţionişti ucraineni, unii tătari din Crimeea. După război, Rusia preia teritorii din Ucraina, care primeşte altele din Polonia. În 2001, Papa polonez face o primă vizită de pace în Ucraina, dar este "demonizat" de ortodocşii ucraineni şi ruşi.
Acum, Polonia este mare şi tare. Toamna 2004 arăta interesul polonez pentru Ucraina. Lech Walesa mergea la Kiev să medieze prima criză postelectorală dintre Iuşcenko şi Ianukovici, iar televiziunea publică poloneză şi canalul opoziţiei ucrainene transmiteau în duplex concertul "Kiev-Varşovia - o cauză comună", la care au participat artişti poloni şi asociaţii ucrainene din Polonia.
Mai departe, Varşovia se face avocata unei "Ucraine europene" - eventual, membră a NATO şi UE.