Spune-mi câţi bani ai ca să-ţi spun cum te simţi

Spune-mi câţi bani ai ca să-ţi spun cum te simţi

Respectul de sine creşte odată cu sumele pe care le câştigăm, iar curajul vine adeseori din portofel. Se spune că banii nu aduc fericirea, dar o întreţin. Specialiştii în comportamentul  uman au descoperit însă că oamenii cu bani în buzunar au mai multă încredere în sine.

Bogdan (30 de ani) recunoaşte că ziua cea mai fericită din lună e cea de salariu. Nu are un venit foarte mare, dar numai gândul că pe cardul lui sunt dintr-odată câteva mii de lei îl face să se simtă mai bine.

„Până îmi plătesc chiria şi alte datorii, pot să visez şi să fac liste cu lucrurile pe care voi da banii câştigaţi după o lună de muncă. După ce încep să-i «sparg», nu mai sunt la fel de bucuros. Niciodată nu ajung să-mi iau tot ce am visat, iar spre sfârşitul lunii, înainte de leafa următoare, risc să rămân fără niciun leuţ“, povesteşte acesta.

Cum întinzi o plasă de siguranţă

Tânărul nu rămâne niciodată fără „o plasă de siguranţă“, spune el. Pentru a-şi eşalona cumva banii pentru toată perioada dintre două salarii, apelează la două metode: fie îşi depune bani din salariu pe mai multe carduri şi încearcă să-i uite acolo, fie îşi împrumută prietenii şi-şi recuperează banii în ziua lor de salariu.

Metoda Rodicăi (58 de ani) e infailibilă, spune ea. Cum memoria nu mai e la fel de bună ca în tinereţe, „uită“ intenţionat bani prin buzunare şi prin poşetele pe care le schimbă în funcţie de ţinute. „Atunci când dau de ei, ziua e mai bună. Mă simt ca şi cum i-aş fi găsit pe stradă, nu ar fi fost bani munciţi de mine.“

Din lista lungă a trucurilor folosite pentru a avea în permanenţă bani nu poate lipsi puşculiţa. Mircea (36 de ani) spune că are acasă o cutie în care adună mărunţişul ce se strânge în fiecare zi în buzunare.

„Înainte de leafă cam rămânem în pană de bani. Şi atunci îi număr, împreună cu nevastă-mea, şi realizăm că s-au strâns într-o lună o sută - două de lei, numai în monede de 10 şi de 50 de bani, sumă cu care putem să facem piaţa - cumpărând, ce-i drept, doar strictul necesar -, în zilele ce au mai rămas până la salariu. Mircea recunoaşte că se simte nesigur fără bani în buzunar, iar perspectiva unui weekend fără câţiva lei, de ieşit măcar aşa, „la o bere“, îl deprimă îngrozitor.

Şi Anamaria (29 de ani) are un algoritm ce îi asigură un anumit confort financiar. De când s-a angajat, în urmă cu şapte ani, la fiecare salariu pune deoparte 10% din bani.

„Înainte, aceşti 10% reprezentau o sumă foarte mică. De la un an la altul, aceste sume lunare au crescut. Chiar dacă nu reprezintă foarte mult, cu banii din cont reuşesc să mă simt mai bine şi mai puţin ameninţată dacă se fac restructurări. Pot să trăiesc o lună - două fără salariu“, explică Anamaria.

Ne gândim la bani, ne simţim mai bine

Mai multe studii citate de „The Daily Telegraph“ relevă faptul că simplul gând la banii din cont ne face să ne simţim mai bine. Puterea, curajul şi încrederea în sine sunt în strânsă legătură cu banii pe care îi avem în buzunar, mai arată sursa citată. În schimb, atunci când ni se aduce aminte despre cheltuielile făcute, majoritatea dintre noi suntem încercaţi de sentimente de frustrare şi de supărare.

Studiile, care au avut în centrul cercetării puterea simbolică a banilor, au scos la iveală faptul că, deşi nu pot cumpăra iubirea, banii au un efect foarte puternic asupra sentimentelor noastre.

Redată pe scurt, explicaţia e următoarea: în majoritatea sistemelor sociale, oamenii obţin ceea ce-şi doresc fie prin popularitate, fie folosindu-se de bani. De multe ori, banii pot „cumpăra“ chiar acceptarea socială. Pornind de la faptul că banul devine astfel o forţă socială, specialiştii au încercat să stabilească încărcătura lor psihologică şi culturală.

Atunci când dau de banii uitaţi prin buzunare, mă simt ca şi cum i-aş fi găsit pe stradă, deşi sunt munciţi de mine.

Rodica
58 de ani

Puterea banilor

Număratul banilor ne dă un sentiment de confort

Număratul banilor te face să te simţi mai bine, chiar dacă bancnotele nu-ţi aparţin, concluzionează un grup de cercetători într-un articol publicat în „Psychological Science“. Lucrarea „Puterea simbolică a banilor“ conţine rezultatele a şase experimente menite să testeze legăturile dintre bani, excluderea socială şi durerea fizică.

1 Banii pot substitui aprobarea socială. 72 de studenţi chinezi - 48 de femei şi 24 de bărbaţi - au participat la test, împărţiţi în patru grupe. Dacă era acceptat, fiecare primea câte 8 yuani. Cu fiecare grupă s-a discutat separat, ulterior, cercetătorii spunân­du-le individual participanţilor, la întâmplare, dacă au fost sau nu acceptaţi. După anunţ, fiecăruia i s-a cerut să deseneze o monedă, să spună la ce plăceri ar renunţa definitiv pentru zece milioane de yuani sau să doneze o sumă unui orfelinat. Participanţii respinşi au desenat monede mai mari decât cei acceptaţi,  au renunţat la mai multe plăceri decât aceştia în schimbul banilor şi au donat mai puţini bani decât ei.

2 Durerea fizică sporeşte dorinţa de a câştiga bani. 92 de studenţi au participat la acest experiment; jumătate dintre ei au lucrat în condiţii neutre, celorlalţi inducându-li-se ideea că sunt bolnavi. Tuturor li s-a cerut să indice dimensiunea corectă a unei monede în circulaţie din zece desene şi să arate care sunt lucrurile la care ar renunţa în schimbul unei sume mari de bani. Participanţii „în suferinţă“ au indicat dimensiuni mult mai mari ale monedelor şi au dorit să renunţe la mai multe lucruri în schimbul banilor.

3 Banii, ca forţă socială, reduc chiar şi suferinţa generată de excluderea individului. 84 de participanţi la un al treilea experiment. Jumătate dintre ei au numărat fiecare câte 80 de bancnote, iar cealaltă jumătate – câte 80 de bucăţi de hârtie. O parte dintre participanţi au fost excluşi. Concluziile studiului arată că aceia care au numărat bani înainte de a fi excluşi au avut o mai mare încredere în ei şi nu au resimţit foarte tare efectele psihice ale excluderii.

4 Banii reduc şi durerea fizică. Experimentul anterior a fost repetat, de această dată, în locul excluderii, studenţii fiind invitaţi să introducă degetele în apă fierbinte. Cei care au numărat bani au resimţit o durere mai mică decât cei care au numărat hârtii.

5 Gândul la sumele cheltuite creşte disconfortul povocat de respingerea socială. În cadrul acestui experiment, jumătate din cei 108 subiecţi au fost puşi să-şi noteze cheltuielile efectuate în ultimele 30 de zile, iar celorlalţi li s-a cerut să descrie condiţiile meteo din ultima lună. O parte au fost apoi excluşi de la un joc. Cei care au inventariat cheltuielile şi au experimentat şi excluderea socială au simţit respingerea mult mai acut.

6 Şi durerea fizică este resimţită mai acut dacă ne gândim la câţi bani am cheltuit. În cadrul acestui experiment, s-a înlocuit excluderea socială cu inducerea ideii de durere fizică, iar cei care au scris despre cheltuieli au declarat că durerea fizică e în creştere. 

Salariul, materializarea unei luni de muncă

Ziua de salariu e stabilită cel mai adesea într-una din primele cinci ale lunii din motive pur contabile, explică specialiştii în resurse umane.

„Mai ales în companiile care plătesc o dată toată leafa, retribuţia pe luna în curs va intra în primele cinci zile din luna următoare, pentru a putea fi calculate concediile, zilele libere, bonusurile şi penalizările. E mai mult o cutumă, iar, mai nou, această zi este stabilită şi în funcţie de datele de plată a ratelor la credite“, explică Iuliana Badea, Sales Manager la compania de recrutare şi selecţie a forţei de muncă Lugera & Makler.

Veselia din ziua de salariu e o „chestiune umană“, spune ea, mai ales că fiecare are o serie de aşteptări înainte de a se face efectiv plata. Angajatul vede cum se materializează munca lui din cursul lunii anterioare.

„Amânarea plăţii salariului produce o supărare cu atât mai mare dacă salariatul are de achitat credite sau facturi şi orice zi de întârziere îi creează neplăceri“, mai spune Iuliana Badea. Specialistul crede că o bună comunicare între management şi angajaţi poate preîntâmpina aceste neplăceri. 

Când primeşte salariul, angajatul vede practic materializarea muncii lui din luna anterioară.

Iuliana Badea
sales manager
Lugera & Makler

Cum putem susţine psihicul

Mergând mai departe pe relaţia bani-psihic, psihologii nu se sfiesc să dea sfaturi dintre cele mai ciudate. De pildă, doctorul Roy Baumeister de la Universitatea de Stat din Florida, spune că studiul publicat în „Psychological Science“ oferă oricui posibilitatea de a-şi găsi un job.

„Ar putea fi la îndemână să stăm şi să numărăm un teanc de bani înainte de a merge la un interviu pentru o slujbă. Asta ne-ar da mai multă încredere în noi şi mai mult aplomb“, spune acesta. Mai mult, crede specialistul, număratul banilor i-ar putea salva şi pe bărbaţii fără prea mult succes la femei: „Poate că ar trebui să numere bani înainte de a ieşi în lume“.