Cum să păşeşti cu dreptul în noul an

Sărbătorile de iarnă sunt bogate în semnificaţii, iar noaptea dintre ani are ore pline de magie. De la strămoşii romani am preluat circa 70 la sută din obiceiurile populare. Am adăugat,  de-a lungul vremii, aproximativ 30 la sută superstiţii.

Trei, doi, unu şi…  atenţie la semne! În familia ardeleanului Adrian D., de 25 de ani, este important cine trece primul pragul casei în întâia zi a anului.

Dacă este o femeie, atunci anul va aduce ghinion, iar dacă e un bărbat, viitoarele 12 luni vor fi pline de noroc şi bunăstare. Teodora are 50 de ani şi e din Moldova.

Pentru ea, copiii care vin cu sorcova după miezul nopţii sunt semn bun, fiindcă „cine rămâne nesorcovit va fi pândit de boli, iar casa îi va fi ocolită de oaspeţi tot anul“.

Bucureşteanul Alin, de 32 de ani, recunoaşte şi el un obicei care se ţine în casă de câţiva ani: „Avem întotdeauna pe masă peşte.

Se spune că dacă mănânci peşte în prima zi din an, vei fi uşor ca peştele şi vei trece prin probleme la fel de repede  ca el prin apă“, povesteşte Alin.

Fie că invocăm obiceiurile moştenite în familie sau superstiţiile pe care le adoptăm singuri, noaptea dintre ani este un bun prilej pentru a reînnoi „pactul“ cu hazardul.

Obiceiuri versus superstiţii

Parapsihologul Radu Botez explică refugiul în „legea“ semnelor prin faptul că, în mod subconştient, avem nevoie să simţim că stăpânim lucrurile şi că, urmare a fricii ancestrale care îl face pe om mai vulnerabil, mediul cel mai propice pentru ca superstiţiile să prindă viaţă este cel rural.

Rodnicia mediului rural este descrisă şi de etnologul Şerban Anghelescu, care spune că „ţăranul credea în eficacitatea actului ritual, care era un act religios – pentru începutul fiecărei activităţi.

Nimic nu era dezlegat de Dumnezeu sau dezlegat de lumea magică. O parte dintre ţărani aveau puterea să influenţeze lumea, prin acte religioase, creştine şi precreştine capabile să producă ploaia“, povesteşte el.

În schimb, „oamenii cu o altă educaţie, ştiinţifică sau pseudoştiinţifică, văd credinţa ca pe o superstiţie. Noi stăm cu braţele încrucişate şi lăsăm în voia climei, în timp ce ţăranii aveau certitudinea că ceea ce făceau produce o schimbare importantă în starea vremii“, explică etnologul Anghelescu. El consideră că, prin îndepărtarea de lumea ţărănească, românii şi-au pierdut credinţa că ar avea vreo putere asupra lumii.

Parapsihologul Radu Botez aminteşte de faptul că Sărbătorile de iarnă - perioada de dinaintea Crăciunului până la Bobotează, sunt presărate de circa 70 la sută obiceiuri populare şi ritualuri păgâne, moştenite de la romani, şi de doar 30 la sută superstiţii.

Astfel, în revista de superstiţii de pe domeniul .ro, parapsihologul aminteşte că tot de Anul Nou sunt cunoscute vrăjile, descântecele, farmecele şi ritualurile magice de ghicire a viitorului şi urările pentru anul care începe. Poate şi de aici, superstiţia legată de îmbrăcăminte care trebuie să conţină obligatoriu ceva roşu în noaptea dintre ani.

Decalog

1. Potrivit regulilor nescrise ale superstiţiilor, activităţi precum cusutul, spălatul rufelor, tricotatul, nu sunt indicate între Crăciun şi Anul Nou.

2.  E bine ca înainte de noaptea dintre ani să faceţi curăţenie şi în cele mai ascunse locuri.

3. E de rău augur să intri în noul an fără niciun ban în buzunar. Datoriile, facturile neplătite sau banii daţi cu împrumut au acelaşi efect.

4. O altă superstiţie spune că în prima zi din an nu trebuie să aruncaţi nimic: nici măcar gunoiul...

5. Se consideră că e semn rău dacă strănuţi sau spargi ceva în noaptea de Revelion.

6. Aduce ghinion nu numai întoacerea filei de calendar înainte ca anul să înceapă, dar şi agăţarea propriu–zisă a calendarului în cui înainte de miezul nopţii.

7. Pentru nimic în lume, nu plângeţi în prima zi a anului. Se spune că orice acţiune care ar influenţa în mod negativ starea de spirit a unei persoane trebuie evitată pentru că aduce ghinion.

8. La cumpăna dintre ani, este bine să aveţi bani, mai ales noi, în portofel.

9. Se spune că acel obiect pe care-l ţii în mână la miezul nopţii sau pe care-l apuci imediat după ce bat cele 12 gonguri va fi cel mai important plan al vieţii tale în anul care vine. Dacă ţii banii în mână, vei avea satisfacţii de ordin financiar, dacă îţi dai mâna cu iubitul vei avea noroc în dragoste, iar dacă ţii paharul, vei avea un an vesel.

10. Dorinţa pusă la miezul nopţii are toate şansele să se îndeplinească!

Ce se întâmplă dincolo de graniţe

De Anul Nou, nemţii au obiceiul de a turna plumb topit în apă rece. Dacă acesta ia forma unui sac, atunci noul an va fi bogat, dacă e o siluetă de femeie, atunci vor fi pierderi de bani.

Tot în noaptea dintre ani, mănâncă crap, pentru a avea un an bogat.
Grecii mănâncă „vassilopitta”- un soi de pască, în prima zi a anului, în care gospodinele strecoară bănuţi. Cel care găseşte un ban în bucata sa va avea noroc tot anul.

Americanii servesc mazăre în noaptea dintre ani pentru a avea noroc. Ei cred că se vor căsători cu cea sau cel cu care se vor săruta la miezul nopţii.

Australienii se tem de pisica albă, considerată a fi aducătoare de ghinion şi întâmpină noul an cu fluiere, claxoane şi clopote pentru a alunga spiritele rele. Italienii cred că dacă întâlnesc o persoană de sex opus în dimineaţa noului an vor avea noroc.

În sudul Indiei, cu prilejul „ugadi”- Anului Nou, oamenii îşi curăţă casele, le decorează cu frunze de mango şi îşi cumpără haine noi. E de bun augur să înceapă orice acţiune nouă, iar femeile pun într-o cutie flori şi daruri pentru copii.

Japonezii au şi ei superstiţii legate de „Sensho”, ziua de 1 ianuarie după calendarul lunar folosit până în secolul al XIX-lea. Astfel, dimineaţa le aduce noroc dacă încep ceva nou. Ei mănâncă „mochi” - o prăjitură care se serveşte cu supă de soia - pentru a rămâne sănătoşi tot anul.

Drumul către viitor

Superstiţiile au „priză” la oameni din medii sociale felurite, de sexe şi vârste diferite. Parapsihologul Radu Botez spune că „rădăcinile vechilor religii precreştine se mai păstrează încă în ţărâna tradiţiei populare româneşti, pe care a încolţit creştinismul.

Din acest ogor au rodit datinile păgâne care au născut obiceiurile şi superstiţiile de azi“. Cum superstiţiile prind, Lucian Marinescu a înfiinţat, cu câţiva ani în urmă, „Agenţia de spart ghinionul”.

Concret, el a adunat câteva vase şi, sub pretextul înlăturării ghinionului, şi-a poftit clienţii la făcut ţăndări problemele.