Inamicii online ai copilului tău

Site-urile pornografice, furtul de date personale sau abuzurile pe internet îi pândesc pe cei mici la fiecare click. Sociologii şi repre­zentanţii organizaţiilor care se ocupă de protecţia copiilor spun că responsabilitatea de a-i proteja pe cei mici revine, în primul rând, adulţilor.

Peste un milion de imagini pornografice cu copii există în acest moment pe internet şi alte 200 sunt încărcate zilnic. De multe ori, în faţa calculatorului pe care rulează astfel de imagini sunt tot copii. Pornografia infantilă nu este însă singurul pericol online care poate da peste cap viaţa celor mici.

Citiţi şi:

Un copil român din şapte, agresat pe internet

Foarte mulţi minori care au conturi pe reţele sociale ajung să fie victimele unor furturi de date personale pentru că singuri îşi postează pe internet contacte şi informaţii reale. Mai mult, abuzurile survenite în urma unor conversaţii cu persoane necunoscute sau accesarea unor ­site-uri cu conţinut obscen sau neadecvat tulbură copilăria a sute de minori din România.

Andrei F. are 13 ani şi recunoaşte deschis că a intrat de mai multe ori pe site-uri cu conţinut obscen sau că a primit link-uri neadecvate de la persoane necunoscute. Foloseşte internetul cel puţin patru ore pe zi pentru a căuta informaţii şi pentru a comunica. „Ştiu despre pericolele online, dar nu am discutat niciodată acest subiect cu părinţii", povesteşte tânărul.

Nici la şcoală nu a primit explicaţii referitoare la această temă şi nu ştie de existenţa unor programe de informare sau a unor portaluri prin care se pot semnala abuzurile de pe internet.

Din nefericire, cazul lui Andrei nu este singular. Potrivit statisticilor oficiale ale Comisiei Europene, în UE, peste 75% din copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 17 ani folosesc deja internetul, iar 60% din ei sunt contactaţi prin intermediul internetului de pedofili şi 40% răspund la aceste apeluri. În România, peste 90% din adolescenţi utilizează mediul online pentru socializare. Dintre aceştia, 18% afirmă că transmit informaţii personale pe internet către alte persoane, iar 14% discută cu necunoscuţi.

Profil public

Copiii încep să folosească internetul la vârste din ce în ce mai fragede. Astfel, potrivit unei cercetări EU Kids ­online, efectuată pe 25.000 de copii cu vârste de 9-16 ani, din 25 de ţări,  vârsta medie la care cei mici încep să intre online este de 7 ani în Danemarca şi în Suedia, şi de 8 ani în cele mai multe ţări din nordul Europei. La nivelul ţărilor care au participat la studiu, o treime dintre copiii de 9-10 ani care folosesc internetul intră online în fiecare zi, iar ponderea creşte la 80% în cazul celor de 15-16 ani.

În privinţa scopului, 85% din copiii de 9-16 ani navighează pe internet pentru ­a-şi face temele, 83% - pentru a se juca, 76% - pentru a vedea clipuri video şi 62% - pentru a folosi site-uri de instant message. Mai mult, 59% din ei au profil pe reţele sociale. Acest tip de ­site-uri ­este mai popular în ţări precum Olanda, Lituania şi Danemarca şi mai puţin popular în România, Turcia şi Germania.

Cât stau minorii pe internet

Din utilizatorii de reţele sociale, 26% au profil public, procente mai însemnate înregistrându-se în Ungaria (55%), Turcia (46%) şi în România (44%). La noi, 22% din minori îşi declară adresa reală.  Potrivit cercetării, la nivel european, 14% din copii sunt victime ale hărţuirii, 24% primesc mesaje sexuale, iar 22% dezvăluie date personale în reţelele sociale.

În cazul copiilor români se înregistrează cele mai mari procente referitoare la hărţuire. În privinţa timpului pe care copiii şi-l petrec pe internet, media europeană este de 88 de minute pe zi. „Copiii mai mari stau mai mult, 105 minute, cei mici, 57 de minute", explică Anca Velicu, cercetător al  Institutului de Sociologie al Academiei Române, care s-a ocupat de partea studiului efectuată în România.

Adulţii nu ştiu

Copiii români au probleme şi când vine vorba de a se apăra singuri de pericolele de pe internet: la nivel european, 64% din minori ştiu să blocheze un mesaj, în timp ce procentul înregistrat în România este mult mai mic, 52,2%.

36% din copiii europeni spun că ştiu mai mult decât părinţii lor în ceea ce priveşte utilizarea internetului, în timp ce 33% afirmă contrariul. „Percepţia părinţilor cu privire la comportamente este foarte scăzută", mai spune Anca Velicu. 

În cazul minorilor care au declarat că au găsit imagini pornografice pe internet, doar 44% din părinţi ştiau acest lucru. La fel, 52% din părinţii ai căror copii au primit mesaje sexuale declară că nu s-a întâmplat acest lucru.

Ziua Siguranţei pe Internet

Data de 8 februarie este declarată Ziua Europeană a Siguranţei pe Internet, fiind marcată prin programe educaţionale şi de informare. În România, Organizaţia Salvaţi Copiii a organizat ieri evenimente de acest gen, pentru al patrulea an consecutiv.

Sanda Foamete  Manager pentru Responsabilitate Socială, Microsoft: „Părintele limitează, copilul e protejat"

Sanda Foamete  mizează pe promovarea programelor educaţionale  Foto: Petrică Tănase

Campanii de respon­sabilitate socială cu privire la siguranţa pe internet desfăşoară şi firme mari din IT. Sanda Foamete de la Microsoft susţine că soluţiile teh­nice ale companiei trebuie prezentate încă de acum pentru a avea impact peste 10-20 de ani.

„Adevărul": Ce proiecte pentru siguranţa utilizării internetului are Microsoft în acest moment?

Sanda Foamete: Microsoft colaborează cu Salvaţi Copiii şi cu alte entităţi interesate de siguranţa online. Cred că sunt peste şapte ani de când ne implicăm în programe educaţionale. Prima colaborare de ­care îmi amintesc a fost cu Salvaţi Copiii, când am tradus în limba română o resursă de lecţii, care este acum în curricula opţională a şcolilor.

Care sunt soluţiile tehnice pe care le oferiţi pentru a securiza accesul copiilor pe internet?

Microsoft are facilităţi în limba română pentru sistemul Windows care permit părintelui să facă o setare prin care copiii să nu poată accesa ­site-uri ce conţin anumite cuvinte-cheie. Există tot în sistemul Windows şi o funcţie pe care părintele poate să o activeze în dorinţa de a limita în ziua respectivă accesul copiilor la internet. Nu o face împotriva minorului, ci împreună cu el. Părintele ar trebui să stabilească împreună cu cel mic un program pentru internet, un orar al vieţii virtuale.

Care sunt, de fapt, pericolele reale cele mai importante care îi pândesc pe cei mici pe web?

Având în vedere că un copil poate fi atras de ceea ce este interzis, tentaţia de a se duce către site-uri cu conţinut maliţios, obscen sau neadecvat vârstei lui este mare. Dacă părintele îi limitează accesul, îl protejează. Copilul educat ­este responsabil.

Spuneţi că cea mai mare responsabilitate este de fapt a părinţilor. Aş zice că, în primul rând, este datoria părinţilor. Cine pe cine învaţă?

Părintele îl învaţă pe copil. Părintele trebuie să-i arate copilului cum să se protejeze. Noi facem prezentări şi adulţilor.

De ce este aşa important ca o companie mare să aibă astfel de programe?

Numărul utilizatorilor de internet creşte pe zi ce trece, iar programele de calculatoare şi de internet se rafinează pe zi ce trece. Microsoft vrea să-şi dezvolte afacerea, dar şi responsabilitatea socială.

Aveţi colaborări cu autorităţile? Care sunt lacunele legislative în privinţa riscurilor de pe internet?

Există o iniţiativă legislativă referitoare la reglementarea pornografiei pe internet şi sperăm că se va materializa foarte curând. Partenerii ­Microsoft participă la programul sigur.info, alături de furnizori de internet şi ministere.

Care este impactul acestor programe din altă pers­pectivă, asupra afacerii?

Un om are nevoie de 12 ani pe băncile şcolii pentru a ieşi cu un bagaj de cunoştinţe. Noi suntem în piaţă de şapte ani. Impactul asupra business-ului s-ar putea să nu fie imediat. Dacă nu educăm astăzi tinerii cu privire la soluţii, atunci impactul nu va fi nici peste 10-20 de ani, aşa cum ar trebui.

Între riscuri şi responsabilitate

„Există trei metode prin care un copil poate fi hărţuit pe internet: ca receptor, când minorul primeşte conţinuturi neadecvate, atunci când copilul este «contact», şi atunci când acesta este actor în comu­nicare. Există hărţuire venită de la copii sau de la aduţi", explică Anca Velicu de la Institutul de Sociologie.

Aceasta consideră că adulţii ar trebui să ia atitudine faţă de oricare din aceste activităţi. Psihologii vorbesc şi despre o serie de lucruri negative care au loc în viaţa copilului atunci când este agresat pe internet. Copiii pot avea reţineri în a discuta cu cei mari aceste probleme.

Mai mult, dependenţa de internet îi poate face să-şi piardă capacităţile de socializare, odată cu înaintarea în vârstă. „Internetul îi izolează pe copii de ceilalţi şi îi poate face victime ale unor abuzuri ce au impact negativ la nivel psihologic", spun specialiştii.

Portal de sesizări şi soluţii pentru consiliere

În România, Organizaţia Salvaţi Copiii desfăşoară de câţiva ani programe educaţionale pentru informarea asupra riscurilor pe care internetul le poate aduce în viaţa copiilor. Principalul portal al programelor ­este ­sigur.info.

Platforma dezvoltată de organizaţie, împreună cu parteneri din mediu privat, dar şi cu reprezentanţi ai ministerelor, are trei componente, spune Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al Salvaţi ­Copiii România.

„Programul ­sigur.info are o componentă de consiliere, de helpline, şi una de hotline, adică de protecţie şi de raportare a conţinuturilor ilegale şi neadecvate", a explicat Gabriela Alexandrescu.

Portalul hotline a înregistrat anul trecut peste 1.000 de raportări, dintre care 106 au fost valide. Dintre acestea, 40 vizau pornografia adultă accesibilă, 36, pornografia infantilă şi 10 raportări, abuzuri şi hărţuire. Prin program, 16.000 de copii şi 21.000 de adulţi - părinţi şi profesori - au fost informaţi până acum cu ajutorul broşurilor, afişelor şi al altor materiale.

La helpline au fost înregistrate peste 500 de sesizări, cele mai multe pentru hărţuire online (23%), şantaj-înşelăciune (5%) şi folosirea datelor personale (9%). „Salvaţi Copiii va lansa în perioada următoare un ghid pentru utilizarea în siguranţă a internetului, dar şi o serie de dezbateri", a mai spus preşedintele organizaţiei.