Generaţia pierdută pe Facebook

Folosirea excesivă a reţelelor de socializare le provoacă utilizatorilor o „criză de identitate“ şi o nevoie copilărească de a fi în centrul atenţiei. Facebook şi Twitter creează o generaţie de îngâmfaţi obsedaţi de propria persoană, avertizează oamenii de ştiinţă.

Dezvoltarea „prieteniilor" virtuale, dar şi folosirea excesivă a jocurilor pe calculator, ar putea modifica modul în care se realizează conexiunile neuronale, consideră baroneasa Susan Greenfield, renumit profesor la Universitatea Oxford, citată de publicaţia britanică „The Daily Mail". Potrivit specialistului, aceste practici ar putea duce la scăderea puterii de concentrare, la creşterea nevoii de a primi pe loc laude şi la reducerea abilităţilor de comunicare non-verbală, precum aceea de a privi pe cineva în ochi în timpul unei conversaţii.

Mesaje banale

Mai mult de 750 de milioane de persoane din întreaga lume folosesc Facebook pentru a afişa fotografii şi clipuri video şi pentru a posta constant detalii despre locul în care se află sau despre ceea ce gândesc. De asemenea, milioane de internauţi folosesc serviciul de „micro-blog" Twitter pentru a transmite scurte mesaje sau fotografii celor care îi urmăresc în mediul virtual.

„Ceea ce ma îngrijorează este banalitatea mesajelor care sunt transmise prin Twitter", a declarat baroneasa Greenfield, fost director al echipei de cercetători de la Instituţia Regală a Marii Britanii (The Royal Institution of Great Britain). „De ce ar vrea cineva să ştie ce a mâncat altcineva la micul dejun? Asta mă duce cu gândul la un copil care spune: «Uită-te la mine, mami, fac asta!», «Uită-te la mine, mami, fac aia!» Este ca şi când utilizatorii ar fi într-un fel de criză de identitate, în sensul că asta le ţine creierul captiv într-un alt timp", spune savantul.

„Minicelebrităţi"

Omul de ştiinţă sugerează că unii utilizatori ai reţelei Facebook simt nevoia de a deveni „minicelebrităţi", care să fie urmărite şi admirate zilnic de ceilalţi. Aceştia fac lucruri „demne de Facebook" pentru că singurul mod prin care se pot defini pe ei înşişi este faptul că multe persoane ştiu că există şi ştiu ce li se întâmplă.

„Oamenii aproape că trăiesc într-o lume care nu e o lume reală, ci o lume în care tot ce contează este ceea ce cred ceilalţi despre tine", spune cercetătoarea. „Gândiţi-vă la implicaţiile pe care le poate avea asupra societăţii dacă oamenii s-ar gândi mai mult la ceea ce cred ceilalţi despre ei decât la ceea ce cred ei înşişi despre ei", a conchis Susan Greenfield.

3,6 milioane de români au cont Facebook

Numărul utilizatorilor Facebook din România a ajuns, la sfârşitul lunii iulie, la peste 3,6 milioane de persoane, potrivit site-ului oficial de  monitorizare din ţara noastră, ww.facebrands.ro. Aceasta reprezintă o creştere de 1,2 milioane de persoane, comparativ cu 1 ianuarie a.c. Conform statisticilor de pe site, 16,8% la sută din populaţia totală şi 49,5% din utilizatorii de internet din România au un cont pe Facebook. 3,5% au vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, 31,5%, 25 - 34 de ani şi numai 0,9% au peste 65 de ani. 50,2% din utilizatorii Facebook sunt femei şi cei mai mulţi (34,2%) nu sunt într-o relaţie.

Renunţarea la tehnologie provoacă sevraj

Cercetătorii britanici spun că renunţarea la tehnologie - internet sau telefon -, chiar şi pentru un timp scurt, are efecte similiare cu sevrajul provocat de lăsarea de alcool sau tutun, notează www.livescience.com. Intersperience, o firmă britanică de cercetare a comportamentului consumatorilor, a ales un eşantion de o mie de adulţi cu vârste cuprinse între 18 şi peste 65 de ani, pe care i-a chestionat în legătură cu viaţa lor „digitală". Participanţilor le-a fost restricţionat accesul la tehnologie timp de o zi întreagă.

Cel mai mare „coşmar"

Rezultatele studiului au arătat că mai mult de jumătate dintre participanţi s-au declarat „supăraţi", iar alţi 40% s-au simţit „singuri" când nu au accesat reţele de socializare, nu au folosit mesageria electronică, nu au dat SMS-uri sau nu s-au uitat la posturile TV preferate.

Mai mult, unul dintre participanţi a spus că s-a simţit ca şi când ar avea mâinile tăiate, în timp ce un altul a descris experienţa drept „cel mai mare coşmar". Un număr semnificativ de respondenţi „au trişat" atunci când au pornit televizorul sau radioul, spunând că ei nu le consideră „tehnologie".

Alţii nu şi-au închis telefoanele mobile, ci le-au setat pe modul silenţios, susţinând că este de neconceput pentru ei să fie total deconectaţi, chiar şi pentru o singură zi.

Participanţii mai tineri, care tind să fie cei mai activi utilizatori ai reţelelor de socializare şi ai telefoniei mobile, au fost cei care au renunţat cel mai greu la tehnologie, spre deosebire de persoanele cu vârste de peste 40 de ani.

Doar o mică parte dintre respondenţi au reacţionat pozitiv la eventualitatea de a rămâne fără conexiune la internet, iar un procentaj de 23 % au declarat că s-ar simţi „liberi".