Celule cu viaţă în ele

Celulele stem hematopoietice din sângele placentar reprezintă un certificat de garanţie în alb pentru fiecare nou-născut

Celulele stem hematopoietice din sângele placentar reprezintă un certificat de garanţie în alb pentru fiecare nou-născut. Recoltarea sângelui placentar şi depozitarea celulelor stem într-o bancă specializată este tot mai des solicitată de viitoarele mame. Una din trei se interesează deja de această metodă.

Kati are mai puţin de un an şi un soi de garanţie în alb pe care mama şi tata i-au procurat-o atunci când s-a născut: celulele stem din sângele placentar. În laboratorul în care a ajuns proba de sânge, i se garantează posibilitatea unui transplant, dacă va avea vreodată nevoie, până la o greutate de cel mult 60 de kilograme.

Părinţii s-au gândit să apeleze la serviciile unei bănci de celule stem de când au aflat de sarcină. Când a intrat în travaliu, mama lui Kati şi-a sunat soţul: să nu uite acasă kitul de recoltare a sângelui placentar. Au plătit în rate şi au un contract pe 20 de ani. Anual, în apropierea zilei de naştere a lui Kati, vor plăti stocarea celulelor ei, ca o continuare a primului cadou pe care i l-au făcut copilului pe vremea în care el era „bine-mersi" în burtica mamei.

Recoltaţi cât mai mult!

„Recoltaţi cât mai mult posibil. Primim şi probe sub 3 mililitri, dar noi procesăm tot ce este peste 5, pentru ca unitatea să fie cât de cât utilizabilă. Chiar dacă greutatea receptorului celulelor este mai mare, se poate adăuga din sângele periferic, fie din măduvă, astfel încât persoana să beneficieze de transplant", le spune doctorul Mirela Livadariu, şefa laboratorului Bucureşti al Cord Blood Center (CBC), colegilor ei ginecologi, veniţi în vizită.

Din momentul în care medicii finalizează procedura de recoltare, proba de sânge placentar trebuie să stea la frigider. „Trebuie insistat ca proba să nu fie lăsată la temperatura camerei sau, şi mai rău, în căldură pe timpul verii. Este o etapă esenţială, deoarece temperatura poate distruge viabilitatea celulară", mai spune Livadariu.

Părinţii sunt cei care anunţă naşterea şi recoltarea, iar proba este transportată către laborator la o temperatură de 4-8 grade Celsius.
Între momentul recoltării şi cel al predării probei către laboratorul băncii de celule nu trebuie să treacă mai mult de 72 de ore.

„Există mai mulţi factori în funcţie de care colectăm probele din teren. Unul este ora naşterii - dacă naşterea e în cursul zilei, până la ora 20.00, avem un reprezentant care merge în spital şi ridică proba. Dacă naşterea e în timpul nopţii, proba este depozitată într-un frigider din spital şi va fi ridicată dimineaţă de unul dintre colegii noştri. De la momentul naşterii şi până la livrarea către laborator trec aproximativ şase ore, în varianta cea mai fericită", arată Alin Savu, administrator CBC Laboratories Bucureşti.

Cap-coadă, procesul de introducere a celulelor în bancă durează cam două ore şi jumătate, timp în care proba de sânge placentar parcurge toate etapele, de la preluare până ce ajunge în stocatorul de carantină, explică Alin Savu.

Camera de triaj

Odată ajuns în bancă, sângele placentar face prima oprire la camera de triaj. Probele, precum cea prezentată de doctorul Mirela Livadariu, sunt predate în pungi de aluminiu, printr-un geam, persoanelor care se ocupă de trierea lor. Acestea le verifică şi trec în registrul de triaj data, ora la care au ajuns, numele şi prenumele mamei şi locul de provenienţă. Cea mai veche probă depozitată în frigiderul triajului intră prima la procesare.

Camera de servisare

Preambulul procesării sângelui placentar

Aici se asigură toate materialele necesare (pungi de criogenare, tăvi de gheaţă) şi se controlează concordanţa dintre datele primite de la laborator şi proba recoltată. În această cameră lucrează cei care furnizează materiale sau alte produse persoanelor care procesează efectiv. Probele, verificate din nou, se introduc prin fereastra unei boxe către camera de procesare. Sistemul este special: atunci când se deschide fereastra dinspre camera de servisare, celaltă este blocată.

Camera curată

Centrifugarea sângelui

Punga de aluminiu cu sânge este introdusă în hota sterilă cu flux laminar, unde se desface. Se fac din nou verificări ale datelor de identificare, se cântăreşte şi, din anumite calcule, rezultă cantitatea de substanţă crioprezervantă necesară. Aceasta protejează sângele atât la „îngheţare" cât şi la „dezgheţare". Punga de sânge este supusă unei centrifugări fracţionate, având ca scop separarea eritrocitelor de restul celulelor şi de plasmă. Aerul din cameră este sterilizat de lămpi cu ultraviolete.

Camera de criogenare

Toate celulele sunt „congelate"

După finalizarea procesării, urmează criogenarea sau freezingul, moment în care proba de sânge placentar ajunge în azot lichid, unde rămâne până când atinge temperatura de -196 grade Celsius şi devine perfectă pentru a fi depozitată. Probele de sânge se pun în nişte casete metalice, care le protejează, şi se introduc într-un aparat, la 4 grade Celsius, după care are loc un proces de răcire lentă, timp de 80 de minute. În cameră există mai multe tancuri de azot.

Camera de stocare

Perioadă limitată

Zona de stocare este cea în care sunt păstrate grefele pentru fiecare client în parte şi este ultima etapă în procesarea probelor de sânge placentar. Probele se scot din casetele metalice, se introduc în cutii numerotate, care au coduri de bare, şi ajung în zona de stocare. Apoi sunt introduse în stocatorul de carantină. Aici vor sta 7-10 zile, până se primesc rezultatele bacteriologice. Unitatea de sânge criogenată se va păstra în azot lichid, la presiune stabilă şi o temperatură de -196 grade Celsius

Stocatoare permanente

Garanţie: minimum 20 de ani

După finalizarea testelor, dacă probele sunt negative, vor fi transportate în stocatoarele permanente numerotate de la 1 la 12. Aici, ele pot sta timp nelimitat, dar studiile actuale sunt făcute pe o perioadă de 20 de ani. Probele pozitive bacteriologic şi virusologic sunt tranferate şi ele, dar într-un stocator de carantină permanentă. În acest moment, în laboratorul din Bucureşti al Cord Blood Center România sunt stocate peste 10.000 de probe de sânge placentar.

Cum funcţionează celulele-minune

Numărul afecţiunilor care se pot trata prin transplant de celule stem hematopoietice, ca indicaţie standard, se apropie în prezent de 80, susţin oficialii CBC România. Sunt incluse afecţiuni hematologice maligne - leucemii, insuficienţă medulară, boli metabolice ereditare, unele tumori.

Celulele stem stau la baza formării tuturor ţesuturilor şi organelor. Sunt caracterizate prin două proprietăţi fundamentale: capacitatea de autoreplicare (dau naştere unor celule identice) şi cea de diferenţiere celulară (dau naştere unor celule-fiice diferite, mai specializate, capabile de a exercita doar anumite funcţii bine definite).

În viaţa intrauterină, dezvoltarea embrionului şi a fătului este posibilă pornindu-se de la celulele stem. După naştere, fiecare celulă din organism are o durată de viaţă prestabilită genetic. Înlocuirea periodică a celulelor care „mor programat" (hematiile trăiesc, de pildă, 120 de zile) sau ca urmare a acţiunii diverselor agresiuni asupra organismului se face prin hematopoieză.

Toate cele trei tipuri celulare din sânge (hematiile, leucocitele şi trombocitele) provin dintr-o succesiune de diferenţieri celulare, dintr-o singură celulă, respectiv din celula stem hematopoietică. Sângele placentar reprezintă o valoroasă sursă de celule stem, naşterea fiind singurul moment în care acesta se poate recolta.

Surse de „viaţă"

Transplantul de celule stem poate fi autolog sau alogen. Cel alogen este transplantul de la o altă persoană sănătoasă, compatibilă imunologic. Transplantul autolog înseamnă implantarea unui material bazat pe ţesuturile proprii ale unui pacient, care, astfel, nu va manifesta reacţii de respingere.

Tot mai multe bănci

Conform legislaţiei în vigoare, băncile de celule stem trebuie să fie acreditate de Agenţia Naţională de Transplant (ANT) şi autorizate de Ministerul Sănătăţii. Oficialii ANT ne-au declarat că, în acest moment, există trei bănci de celule stem care depozitează în România: Core Blood Center - prima bancă de profil deschisă la noi, care are acum două centre de stocare, la Cluj şi la Bucureşti; Stem-Health Unirea şi Biogenis.

De asemenea, o altă bancă de celule stem cu sediul la Timişoara a trecut deja de procedurile de acreditare şi de autorizare, decizia urmând să apară în Monitorul Oficial. Totodată, încă două instituţii de profil sunt în curs de acreditare şi autorizare la noi în ţară.

Medicii ginecologi susţin că în ultima perioadă a crescut cererea viitoarelor mame pentru aceste servicii: astfel, una din trei se interesează de felul în care poate fi prelevat şi stocat sângele placentar. În prima jumătate a acestui an, conform raportărilor făcute la ANT, aproximativ 7.500 de mame au pus deoparte celulele stem pentru copiii lor.

Preţuri: până la 1.500 de euro

Preţurile şi modalităţile de plată diferă de la o bancă la alta. De pildă, la Stem-Health Unirea, se plătesc 3.590 de lei la emiterea certificatului de stocare (la 30 zile de la naştere) şi se percepe o taxă anuală de depozitare de 49 de euro plus TVA, timp de cel puţin 18 ani.

La Biogenis se plătesc două taxe: 3.590 de lei la 10 zile de la emiterea certificatului de stocare (plata pentru furnizarea kitului de recoltare, serviciile, transportul şi analizarea primară a probei de sânge ombilical, testarea complexă, prelucrarea şi criogenarea) şi 2.310 lei (la 30 de zile de la emiterea certificatului de stocare, reprezentând stocarea în condiţii de criogenie pe o perioadă de 18 ani). Core Blood Center percepe un tarif final de 3.270 de lei şi o taxă pentru depozitare anuală de 140 de lei. 

Transplanturile de celule stem în cifre

1.327de centre de transplant de celule stem erau înregistrate în 2006 în 71 de ţări din toată lumea.

50.417 transplanturi de celule stem s-au efectuat în centrele de transplant din întreaga lume în 2006.

28.901 dintre ele (57%) au fost transplanturi autologe, restul fiind cele înrudite şi neînrudite.

54,5% din bolile care au primit indicaţia de transplant sunt limfoproliferative (mielom multiplu, leucemie limfatică cronică şi alte tipuri de leucemii).