Capcanele ascunse ale vieţii în trei

Ar trebui să fie perioada cea mai fericită a vieţii lor, însă pentru multe familii primul an ca părinţi poate distruge relaţia de cuplu. Primele luni de viaţă în trei sunt o experienţă unică. Bucuria care apare odată cu venirea pe lume a primului copil ascunde însă frustrări: o viaţă socială săracă, oboseală şi scandaluri.

Venirea pe lume a primului copil este,  pentru orice familie, un motiv de maximă fericire şi încântare. Toate imaginile idilice despre noua lor viaţă de părinţi se vor spulbera în scurt timp, la contactul cu o realitate pentru care puţini sunt cu adevărat pregătiţi. De-a lungul celor nouă luni de sarcină, viitorii părinţi privesc cu încântare la câte o mamă plimbând de mânuţă o fetiţă adorabilă ori la vreun tată care împinge cu mândrie căruciorul în care fiul său doarme ca un îngeraş şi abia aşteaptă să se vadă în această postură. Ce nu prea se vede de obicei şi, după cum arată studiile, nici nu prea se discută este rutina fără sfârşit, oboseala cronică şi scandalurile fără motiv ce marchează primul an de viaţă în trei.

Experţii spun că, deşi aduce cu sine un sentiment de împlinire şi clipe de infinită tandreţe, venirea pe lume a primului copil este perioada cea mai periculoasă pentru un cuplu, ce pune la grea încercare trăinicia relaţiei. Cei mai mulţi reuşesc să treacă cu bine proba de foc a primului copil, însă există şi cupluri care se destramă din pricina tensiunilor şi a problemelor de zi cu zi.

O viaţă dată peste cap

Primele zile din viaţa de părinte sunt trăite sub semnul unei încântări permanente. Mămica şi tăticul se simt mândri de ei învăţând să schimbe micuţul, să-l hrănească ori să-i facă prima baie. Acest joc de-a mama şi de-a tata îşi pierde, însă, repede farmecul noutăţii, iar proaspeţii părinţi încep să resimtă tot mai acut oboseala cronică indusă de nopţile nedormite, iar copilul mult visat este perceput drept o sursă inepuizabilă de griji şi cheltuieli. Despre momente de tandreţe „ca pe vremuri" nici nu poate fi vorba, iar viaţa socială dispare brusc. Sigur, toţi prietenii au venit să aducă daruri pentru cel mic, însă cam atât pentru că familiile cu copil mic nu-şi mai permit luxul de ieşi la o terasă ori la un film.

Noua situaţie este foarte greu de suportat mai ales pentru tânăra mamă, căci bărbatul, de regulă, îşi vede de munca sa şi are parte de „o viaţă normală" măcar opt ore pe zi. Se întâmplă adesea ca bărbatul abia întors de la muncă, obosit şi stresat de problemele de acolo, să fie întâmpinat de o soţie epuizată care l-a aşteptat toată ziua, sperând ca el să preia pentru o vreme grija copilului. Certurile şi reproşurile nu vor întârzia să apară.

Consiliere psihologică postnatală

Un studiu realizat în Marea Britanie a scos la iveală faptul că rata divorţurilor este cea mai ridicată în rândul soţilor care nu au împlinit încă 30 de ani, adică exact vârsta la care cele mai multe cupluri aduc pe lume primul copil, scrie cotidanul britanic „The Daily Mail". „Oboseala părinţilor, grijile, efortul de a te ocupa simultan de serviciu, familie şi nevoile celui mic reduc dramatic timpul şi oportunităţile de a te îngriji şi de relaţia de cuplu, care cade pe planul al doilea, cu consecinţele de rigoare", explică Justine Devenney, conducătoarea organizaţiei de caritate „One Plus One", care se ocupă cu consilierea tinerilor părinţi. Din păcate, mulţi nu-şi dau seama de faptul că mariajul este în pericol decât atunci când este deja prea târziu, adaugă ea. În opinia acesteia, aşa cum există medici şi moaşe care se ocupă de gravidă şi mai apoi de nou-născut ar fi necesar ca proaspeţii părinţi să beneficieze şi de consiliere psihologică postnatală pentru a trece mai uşor peste perioada de început.

Bărbaţii cedează mai uşor

Cam aşa s-au întâmplat lucrurile şi pentru Ruxandra G., o gălăţeancă în vârstă de 32 de ani, a cărei căsnicie a eşuat când fiica ei, Sara, împlinea un an. „În primele două-trei luni după naşterea Sarei, George a fost un tată model. Alerga de la serviciu direct acasă, făcea cumpărături, mă ajuta să o culcăm. Ce mai, chiar şi mama îmi spunea ce norocoasă sunt să am aşa un bărbat de casă", îşi aminteşte femeia.

„Încet-încet a început să mai întârzie, uneori se plângea că e prea obosit şi să îi fac eu singură baie fetiţei. O vreme mi-am zis că e normal, în fond, el muncea şi până la zece ore pe zi, când avea un proiect de predat", continuă ea. Lucrurile au mers însă din rău în mai rău. Bărbatul a început să-i reproşeze că nu se îngrijeşte destul, că ei nu mai au timp niciodată să fie împreună, că şi atunci când ajung să facă sex, ea e încordată, mereu cu urechile ciulite să nu plângă micuţa.

„A venit apoi vara şi a început să iasă cu băieţii serile la terasă, să vadă meciuri. L-am lăsat în pace, el fiind mare microbist, numai că fotbalul s-a terminat, iar el a continuat să iasă serile, lăsându-mă mereu singură, fără niciun ajutor. Eram la capătul puterilor, copilului îi dădeau dinţii şi plângea ore în şir. Aşa am început să ne certăm seară de seară", mai spune Ruxandra. Inevitabilul s-a produs. Într-o seară s-au certat atât de rău, încât el a hotărât să plece o vreme la ai lui şi dus a fost.

Ulterior, ea a aflat că la vremea aceea George se încurcase deja cu o altă femeie. „Ştii care e culmea? L-am văzut zilele trecute pe stradă şi nevastă-sa cea nouă era gravidă", încheie tânăra, care spune că s-a obişnuit să fie mamă singură, iar viaţa cu Sara a devenit o încântare, acum că micuţa are aproape 4 ani, e înţelegătoare şi foarte iubitoare.Situaţia Ruxandrei nu este ieşită din comun, căci studiile arată că, adeseori, bărbatul resimte foarte pregnant deteriorarea relaţiei de cuplu.

Astfel, potrivit unui studiu realizat în Italia, procentul bărbaţilor care se declară mulţumiţi de relaţia în care se află scade de la 84% înainte de naşterea primului copil, la 48% în primele luni de viaţă în trei. Scăderea este şi mai accentuată atunci când vine vorba de gradul de satisfacţie privind viaţa lor sexuală. După câteva luni de la naşterea moştenitorului, doar 28% din bărbaţi mai sunt mulţumiţi de viaţa lor intimă, comparativ cu 69%, înainte de lărgirea familiei.

48% din bărbaţi se declară mulţumiţi de relaţia lor, după naşterea unui copil, faţă de 84%, înainte de acest eveniment.

Un pic de lene nu strică

Standardele de astăzi în privinţa creşterii copilului sunt extrem de ridicate, iar mulţi părinţi resimt constant presiunea de a fi perfecţi. Hăinuţe mereu impecabile, o hrană variată şi sănătoasă, programe educaţionale menite să dezvolte inteligenţa copilului încă dinainte de a fi învăţat să meargă singur şi o casă strălucind de curăţenie. Potrivit săptămânalului „American Baby", n-ar fi rău ca părinţii să se relaxeze uneori şi să acorde atenţie relaţiei de cuplu, în ideea că o familie fericită este mult mai importantă pentru un copil. Astfel, într-o sâmbătă dimineaţă, spre exemplu, mama ar putea alege să mai rămână în pat, alături de partener, lăsându-l pe cel mic să se uite la desene animate şi să ronţăie biscuiţi. Dacă această practică nu devine un obicei de zi cu zi, dezvoltarea celui mic nu va avea nimic de suferit.

Oboseala, cel mai mare inamic

Cea mai mare problemă cu care se confruntă o familie cu copil mic este oboseala. Nopţile nedormite sunt urmate de zile pline atât pentru tatăl care pleacă la muncă, cât şi pentru mama care trebuie să se ocupe de bebeluş non-stop şi de treburile casnice. Proaspeţii părinţi ar trebui să accepte fără rezerve orice ajutor, la cumpărături, gătit sau curăţenie. Chiar şi atunci când se adună multe lucruri de făcut, psihologii spun că important este ca partenerii să-şi spună unul altuia ce au pe suflet şi să găsească un mod echitabil pentru a-şi împărţi sarcinile.

„Femeile au tendinţa să creadă că este suficient să enumere treburile care sunt de rezolvat, iar partenerul se va oferi voluntar. În realitate, însă, bărbaţii sunt mai receptivi atunci când li se cere ceva în mod direct", afirmă psihologul Carol Lindquist, autoarea cărţii „Happily Married with Kids" (Căsnicia fericită şi copiii - trad.).Pentru majoritatea familiilor o altă mare problemă o reprezintă banii. Bebeluşul are permanent nevoie de ceva: scutece, creme, lapte praf, cereale, pentru a nu mai vorbi de vizitele obligatorii la doctor, achiziţionarea de vaccinuri.

Cât costă un copil

Dintr-un calcul minimalist rezultă cel puţin 1.000 de lei pe lună, aceasta dacă părinţii sunt înţelepţi şi se mulţumesc cu hăinuţe ieftine şi puţine, căci copilul creşte repede. Cei mai mulţi nu sunt aşa, mai ales la primul copil, şi se lasă uşor ademeniţi de hăinuţele elegante din mall, jucăriile educative ori leagănele muzicale, care sunt extrem de scumpe. Se poate ajunge uşor la conflicte, mai ales atunci când soţia tocmai a lăsat 7-8 milioane la un târg pentru bebeluşi, iar el se gândea să folosească banii respectivi să-şi ia un telefon mai performant.

Prea necopţi pentru a fi părinţi

Psihologii spun că stresul apariţiei unui copil scoate la lumină nemulţumiri ascunse. „Aşa cum este greşit să credem că un copil poate salva o căsnicie, la fel de greşit este şi să afirmi că un cuplu se poate destrăma din cauza apariţiei unui copil", este de părere psihoterapeutul Laura Dumitriu. „Poate copilul a venit pe neaşteptate, poate unul dintre părinţi nu era în realitate pregătit pentru acest rol şi s-a angajat în acest proiect doar de dragul celuilalt, atunci se poate întâmpla ca unul dintre cei doi să cedeze psihic", adaugă specialistul citat. Este posibil şi ca apariţia unui copil să pună în evidenţă diferenţe până atunci neobservate între aspiraţiile de viitor ale celor doi soţi. Deşi există şi situaţii în care femeia este cea imatură, în practică se întâlnesc mai des cazuri când bărbatul este cel nepregătit.

Cum supravieţuieşti în rolul de părinte

Pentru toţi aceia care se simt copleşiţi de greutăţile vieţii cu un copil mic, site-ul www.parents.com a întocmit o listă cu sfaturi pentru depăşirea acestei perioade dificile, adunate de la părinţi adevăraţi care îşi povestesc propriile experienţe.

- Excesul de tandreţe faţă de bebeluş nu trebuie să vă facă să uitaţi de partner, care are şi el nevoie de o vorbă bună. Un simplu bileţel cu „te iubesc", lăsat lângă cana de cafea, îl va asigura că nu aţi uitat de el.
- Profitaţi de orice ocazie pentru o ieşire în doi. Ideal ar fi să organizaţi astfel de mici escapade, fie şi doar pentru a mânca o pizza, o dată pe săptămână. Pentru a vă putea relaxa cu adevărat ştiindu-l pe micuţ în siguranţă, încercaţi să implicaţi bunicii în această operaţiune.
- Nu vă aruncaţi în pat de îndată ce a adormit „micul terorist". Oricât aţi fi de obosiţi, găsiţi câteva minute pentru a discuta şi despre altceva decât scutece şi biberoane.

S-ar putea să vă treziţi că vorbiţi tot de copil, cum a învăţat deja să râdă şi să prefere anumite jucării, adică acele mici progrese care constituie bucuria de a fi părinte.

- Relaţia sexuală a cuplului trebuie să revină la normal după câteva luni de la naştere. Dacă sunteţi atât de prinşi de problemele zilnice, programaţi-vă o partidă de sex, la fel cum aţi face o programare la dentist. Nu este o variantă optimă, dar este o soluţie în aşteparea unor vremuri mai bune.

- Nu vă neglijaţi căsnicia pentru că, pe măsură ce creşte, copilul este tot mai puţin dependent de părinţi. La un moment dat va pleca de acasă şi veţi rămâne din nou doar doi.

Află de pe forbes.ro cât eşti dispus să plăteşti pentru sănătatea copilului tău