Antisocialul, colegul care spune „nu“ comunicării
0Este colegul din colţ care strâmbă din nas de fiecare dată când vine vorba de o ieşire cu gaşca de la serviciu. Antisocialul spune „pas“ şi proiectelor de echipă
Antisocialul face parte din categoria colegilor toxici pentru că îi este aproape imposibil să se integreze în colectiv. Ceilalţi angajaţi îl recunosc uşor: este mai mereu singur în faţa calculatorului. Nu participă la petrecerile companiei, iar proiectele la care trebuie să lucreze împreună cu colegii i se par o corvoadă. Specialiştii dau verdictul: antisocialul trăieşte în lumea lui.
„Un candidat antisocial nu va avea un job care să implice foarte multă comunicare de genul slujbelor din relaţiile cu clienţii, ci mai degrabă joburi unde îşi poate desfăşura activitatea fără a interacţiona foarte mult cu colegii: IT, contabilitate, operatori de producţie, protecţia mediului“, spune Iuliana Badea, Sales Manager la Lugera & Makler.
La acelaşi birou, fără să se cunoască
În firmele cu mulţi angajaţi, acest personaj este uşor de recunoscut. „Şi eu am un coleg care se potriveşte profilului. Nu merge niciodată cu noi la masă, nu «participă» la glumele din birou. Lucrăm cu el de trei ani, dar nu ştim nimic despre viaţa lui“, spune Ioana Toma, angajată pe un post de contabil la o multinaţională. Pe colegul ei nu l-a văzut niciodată la o petrecere a companiei.
„Este greu să pătrunzi în universul lui. Uneori vorbim cu el şi parcă nu ne aude. Altfel, proiectele personale şi le duce la îndeplinire foarte bine“, mai spune tânăra. Un astfel de personaj nu există în orice colectiv, dar cu siguranţă putem identifica persoane cu un comportament înclinat spre cel antisocial, spun psihologii.
Avansează greu
Lipsa lui de comunicare îl trage în jos şi din punct de vedere profesional. „Legat de avansare, cred că antisocialul se va opri la un nivel de specialist/expert pentru că poziţiile de coordonare implică lucrul cu oamenii, pe care el nu îl gestionează eficient“, mai spune Iuliana Badea.
Faptul că antisocialul e un coleg toxic este un lucru recunoscut de majoritatea specialiştilor în resurse umane. Şi asta din cauză că afectează eficienţa echipei şi reuşeşte uşor să „întunece“ atmosfera din birou. În plus, potrivit unui studiu realizat în Marea Britanie, orele de lucru lipsite de socializare pot afecta starea psihică a angajatului.
Mai mult, cei care îşi petrec nopţile sau weekendurile în faţa calculatorului fără companie au şanse mai mari ca la bătrâneţe să sufere de boli mintale.
Totuşi, antisocialul este unul dintre puţinii colegi toxici care au şi părţi bune. „Existenţa unui antisocial în echipă poate potenţa pozitiv rezultatele, pentru că, de obicei, este o persoană foarte organizată, strictă, punctuală şi care respectă regulile şi procedurile. El îi determină şi pe cei din jur să facă la fel“, mai spun reprezentanţii firmelor de recrutare.
Antisocialul este tipul de angajat care le impune colegilor modalitatea de a colabora şi de a comunica.
Iuliana Badea
sales manager
Lugera & Makler
O mare parte din stresul de la birou este generat de colegi şi de superiori, mai ales că nu există colective ideale. Cu ajutorul specialiştilor, „Adevărul“ a stabilit 12 categorii de colegi toxici, pe care le-a prezentat recent pe scurt. Acestea sunt:
1 Bârfitorul
2 Încurcă-lume
3 Parvenitul
4 Atotştiutorul
5 Antisocialul
6 Carieristul
7 Leneşul
8 Obsedatul de control
9 Lingăul
10 Negativistul
11 Preţiosul
12 Tipicarul
Influenţa organizaţiei
Comportamentul colegului antisocial este determinat de multe ori de politica companiei sau chiar de atmosfera din colectiv. „Uităm să luăm în calcul factorii externi, umani sau pe cei de climat macroeconomic“, spun recrutorii.
Astfel de factori apar în companii în care angajaţii sunt nevoiţi să îndeplinească zilnic un volum mare de sarcini sau care le cer angajaţilor să reducă pauzele de ţigară.
„Comportamentul antisocial la serviciu este o realitate în multe organizaţii. Acest comportament poate fi asociat cu frustrări născute din evenimentele de la serviciu şi din condiţiile de lucru“, scrie profesorul în psihologie Paul E. Spector într-o carte dedicată acestui tip de comportament.
Ce facem să nu devenim nesociabili
Cei care muncesc la domiciliu sunt mai tot timpul singuri
Suntem fiinţe sociale prin definiţie, dar de multe ori ne dăm seama că uităm să socializăm cu cei din jur. Ce se întâmplă însă atunci când slujba te determină să stai aproape tot timpul de unul singur?
De aici până la a deveni un muncitor antisocial este un singur pas. Cei care se trezesc în această situaţie nu sunt puţini. Este cazul angajaţilor care muncesc de acasă sau al freelancerilor. Biroul de acasă devine un spaţiu închis pentru că stai aproape tot timpul singur, în timp ce alţi membri ai familiei sunt plecaţi la serviciu.
Sfaturi de la o „singuratică“
Este şi cazul lui Jennifer Mattern, o tânără din SUA, a cărei poveste a fost preluată de presa internaţională. Femeia are o firmă proprie de PR şi lucrează de acasă. „Petrec pe zi 8-16 ore în faţa calculatorului fără niciun alt suflet prin preajmă“, povesteşte Jennifer.
Totuşi, ea şi-a dat seama că a munci de unul singur nu trebuie să aducă după sine singurătatea. Aşa că apelează zilnic la câteva trucuri. „Le trimit e-mailuri unor colegi de breaslă selectaţi cu care am devenit oarecum prietenă. Vorbim despre proiecte sau chiar despre vieţile noastre personale“, se destăinuie Jennifer Mattern.
O altă categorie de persoane cu care încearcă să socializeze zilnic este formată din clienţi. Tânăra povesteşte că încearcă să fie cât mai prietenoasă cu aceştia şi că a deschis o reţea de socializare în acest scop pe o platformă online.
„Mai mult, accept invitaţia la interviuri din partea oricărui colaborator şi încerc chiar eu să iau ceva interviuri pentru un blog de PR. Mă înscriu pe forumuri de discuţii şi astfel fac tot posibilul să intru în contact cu alte persoane“, adaugă Jennifer. Phihologii îi sfătuiesc pe toţi cei care au ales să lucreze la domiciliu să-şi programeze cât mai multe întâlniri faţă în faţă cu clienţii.
Slujbe antisociale
Specialiştii în recrutare spun că există şi alte slujbe, fără să fie unele de birou, care îi transformă pe angajaţi în persoane antisociale la serviciu. „Imaginaţi-vă activitatea unui paznic la un depozit pe timp de noapte“, spun aceştia.
Paznicul nu are computer, în puţine cazuri se bucură de prezenţa unui televizor şi de obicei este singur pe o suprafaţă de câţiva zeci de metri pătraţi. Rareori ajunge să cunoască alţi angajaţi ai firmei în afară de paznicul care îl schimbă în fiecare dimineaţă.
Se transmite în viaţa personală
Angajaţii cu un comportament antisocial la serviciu au tendinţa de a dezvolta o atitudine similară şi în viaţa de familie, arată studiile. În plus, cei care stau foarte mult la birou îşi neglijează de cele mai multe ori prietenii şi familia. Aceştia ajung să fie consideraţi antisociali de cei din jur.
Poate fi recunoscut şi combătut
„În procesul de recrutare, atât caracteristicile antisocialului, cât şi altele pot fi cu uşurinţă identificate de către un recrutor cu experienţă prin întrebări referitoare la locurile de muncă anterioare, atmosfera de acolo, echipa“, spune Loredana Vlădăreanu de la HART Human Resource Consulting.
Firmele de recrutare au la dispoziţie şi teste specifice de personalitate, ce pot evidenţia tendinţa unui posibil angajat de a avea un comportament antisocial. În relaţia cu colegii, antisocialul este cel care dictează modul de comunicare. Unii angajaţi preferă să-l ignore, alţii aleg să comunice cu el doar atunci când şi antisocialul se arată dispus să facă acest lucru. Există şi o categorie de colegi care încearcă să-l integreze pe antisocial în grup.
„Uneori reuşesc. Există şi cazuri în care acest coleg toxic îşi autoimpune acest fel de comportament pentru a ieşi în evidenţă şi pentru a le crea celorlalţi impresia că el este superior. În acest caz este puţin probabil ca cineva să-l convingă să renunţe la acest comportament“, explică psihologii.