Mihai Dobrovolschi, realizator radio-tv: „Îmi imaginez că fac lucruri fabuloase“

Este un narcisist pasionat de psihologie. Realizează matinalul la Radio Guerrilla şi face o emisiune la TVR 2.  Lumea îi zice simplu, pe numele „scump şi rar“: „Dobro“. Când nu erau sondaje şi dădea muzică la radio „după ureche“, Dobro se simţea „rege“. Are nostalgia acelor ani, când internetul abia se năştea, iar muzica era totul.

„Adevărul": Interviul acesta trebuia să fie „face to face". De ce l-am făcut până la urmă pe e-mail?

Mihai Dobrovolschi: Nu e un răsfăţ. Chiar nu am timp. Gândeşte-te că mă scol la 5.30, stau trei ore grele „în aer", apoi de-obicei filmez sau montez, scriu. Nu pot spune că nu am timp fizic, deşi în unele zile e adevărat, dar trebuie să îmi iau măcar câte-o seară numai pentru mine.

Este adevărat că eşti student la Psihologie?

Da. Sunt anul I la Psihologie şi au început examenele.

Zici „Radio Guerrilla" şi parcă ai zice Dobro. E prea mult „Dobro" în aer.  Nu ţi se pare cam egocentric acest personaj?

Dacă acum un an sau doi mă ocupam şi de promo-uri şi jingle-uri pe post, acum singura mea prezenţă este între orele 7.00 şi 10.00. Mai puţin nu e uzual, în radio. Dar da, probabil senzaţia că e prea mult „Dobro" în aer vine de la aşa-numitul ego-centrism. Dacă intrăm pe tărâmul psihologiei cum sugerezi, îl numim narcisism şi se manifestă altfel decât prin volum. Uite, eu aşa funcţionez: îmi imaginez grandios că fac lucruri fabuloase şi o fac atât de tare încât le realizez. Problema unora este că eu fac treaba asta cu voce tare.

"Măi, eu eram  foarte speriat  de femei şi poate de aceea oi fi avut ici-colo declaraţii de bravadă. Nu sunt misogin.

De ce „Dobro urban" şi de ce la TVR 2?

„Dobro" pentru că emisiunea e centrată pe mine. „Urban" pentru că momentan sunt fascinat de nou, de socialul bezmetic, de tehnologie, de noile comunităţi şi astea sunt mai toate în spaţiul citadin. Şi la TVR, pentru că a rămas singurul post care îşi perminte să nu îşi trivializeze conţinutul pentru rating.

Publicul îţi ştia vocea, nu şi chipul. Realizezi că rişti?

Normal. „Video killed a lot of radio stars". Dar mă fascinează domeniul video de când eram mic. Făceam montaje cu două video-uri legate cu fire. Editam cu butonul de pauză. Deci, cum puteam să nu mă respect?

Dobro sau Buzdugan? Radio sau televiziune?

Dobro sau Buzdugan, he! Dacă dai cele două nume împreună pe Google, îţi apare pe prima pagină dovada că mă copiază cuvânt cu cuvânt. Aleg originalul. Pentru a doua întrebare, nu pot evita paralela lui Andrei Gheorghe: „Radioul e soţia şi televiziunea e amanta".

Publicul te vrea misogin sau tu chiar aşa te-ai născut?

Ooops, tot mai sunt misogin? Măi, eu eram foarte speriat de femei şi poate de aceea oi fi avut ici-colo declaraţii de bravadă. Nu sunt misogin. Dar băgaţi-vă minţile-n cap!

Anii '90 versus 2011. Ca om de media, cum vezi cele două perioade?

Anii '90 erau pionierat. Nu existau sondaje, şefii se luau după două vorbe de la cunoscuţi. Muzica era extrem de interesantă. Sintetizatoarele şi chitările electrice se uneau într-un spaţiu nou, demn de noile descoperiri, internetul îşi arăta zorii. Dar nu existau nişe, care acum îţi permit să respiri într-un spaţiu demografic oribil, nu existau bani mulţi pentru vocile de radio. Încă nu existau în piaţă exemple de oameni care au dărâmat un radio prin plecarea lor. Tehnologia îţi permite acum alte sunete, alte jocuri sonore. Prefer perioada asta, deşi am nostalgii după anii ăia. Eram regi. Sau o fi fost doar vârsta...?

O poveste cu tine plasată în oraşul natal, Braşov.

Cele mai plăcute amintiri sunt din perioada liceului, din Piaţa Sfatului, când ne întâlneam cu alţi rockeri, ne trânteam pe jos, spărgeam un pepene de bordură şi luam câte-un picior în burtă de la vreun valutist. Apoi cerşeam bani, mergeam în Cerbu, rădeam vreo 10 beri, mergeam la cazino şi încasam chip-urile gratuite, cumpăram băutura şi nimeream prin casa vreunei colege, casă din aia veche săsească, cu bârne de lemn. Puneam un Floyd întreg şi ne sărutam pe paturi vechi în iubiri acute. Când sărutam o femeie urâtă, eram ca două pleoape cu care realitatea îşi clipea visele.

Astrologii spun că numele ne influenţează viaţa. Al tău este unul rar. Crezi că te-a ajutat în carieră?

M-a ajutat pentru că îmi seamănă. E rar. Deci scump.

"Când sărutam o femeie urâtă, eram ca două pleoape cu care realitatea îşi clipea visele.''
Mihai Dobovolschi realizator radio TV

„Dobro" de ieri şi de azi

Mihai Dobrovolschi s-a născut pe 8 august 1974 la Braşov.  Este absolvent al Academiei de Studii Economice din acest oraş. În ultimul an de facultate a descoperit pasiunea pentru radio, fiind redactor de ştiri, apoi realizator de programe la Radio Direct Braşov. Din acest motiv, îşi dădea examenele cu o oră mai devreme decât colegii săi - pentru a-şi putea prezenta buletinul de ştiri de la 17.00. Din 1997, se mută la Bucureşti, la Pro FM, ajungând în mai puţin de un an, una dintre „vedetele" reţelei.

Din 2004 lucrează la postul de nişă Radio Guerilla al cărui membru fondator este. Co-autor al unor campanii de succes, scriitor, poet, actor, artist video sau comic, personalitatea lui Dobro îşi pune amprenta pe tot ceea ce face. De câteva luni, realizează emisiunea „Dobro Urban", care se difuzează în fiecare joi, de la ora 23.00, la TVR2. Ediţia din 2 iunie este o întoarcere în trecut văzută de ochii reporterului Dobrovolschi şi se numeşte „Ceauşescu de ieri, de azi şi de mâine".