Leonard Cohen: lecţia de modestie

Leonard Cohen: lecţia de modestie

Artistul canadian a cântat vineri seara la Bucureşti, în faţa a peste 7.000 de spectatori. Aflat pentru a doua oară în România, Cohen a sedus spectatorii de toate vârstele prin modestia sa incurabilă şi prin gravitatea unei „voci de aur“.

Cu precizia unui ceas elveţian, a apărut pe scenă la ora 20.00 fix, ca şi anul trecut, când, la 21 septembrie, îşi serba cei 74 de ani într-o ţară în care ajungea pentru prima oară.

Ciţiţi şi:

• VIDEO Leonard Cohen, muzică pentru suflet
• Biletele la concertul lui Leonard Cohen din Israel s-au vândut într-o singură zi

„Dance Me to the End of Love“ a fost prima declaraţie a artistului pentru cei peste 7.000 de oameni prezenţi pe stadionul „Iolanda Balaş Soter“, printre care şi numeroşi turişti englezi, francezi şi italieni.

Acompaniat de cele două surori Webb şi de către Sharon Robinson, cea cu care a compus melodii precum „In My Secret Life“ şi „Boogie Street“, Cohen a cântat „The Future“ şi „There Ain’t No Cure For Love“ înainte să salute audienţa. „Vă mulţumim,­ prieteni, că ne-aţi chemat din nou la Bucureşti. Nu ştiu când ne mai întoarcem, aşa că o să dăm tot ce putem“, le-a spus Cohen celor prezenţi la cel de-al doilea concert al său în România. Deşi nu a stabilit recorduri comerciale prin muzica sa, poetul a părut că ştie exact, în ciuda modestiei sale, de ce atuuri dispune.

Simplitatea prin poezie

Piesa „In My Secret Life“ a făcut publicul să aplaude frenetic, în timp ce Cohen oferea o mostră de seducţie impecabilă. Harpa surorilor Webb, muzicuţa lui Dino Soldo, solourile de chitară ale lui Javier Mas şi intervenţiile lui Sharon Robinson au făcut din melodiile lui Cohen un adevărat spectacol muzical.

„Vă mulţumesc că aţi rămas“, a glumit artistul cu miile de adoratori care l-au aşteptat să se întoarcă din scurta pauză. „M-am născut aşa, nu am avut de ales, ­m-am născut cu harul unei voci de aur“, sunt versuri celebre din piesa „Tower of Song“, la care publicul român a aplaudat din nou frenetic, ca o confirmare a geniului aflat pe scenă.

Cei 75 de ani pe care îi va împlini la 21 septembrie nu par să fie o povară pentru cel numit „trubadurul angoaselor“. Deşi reputaţia sa este bazată, în mare parte, pe depresiile sale iremediabile, Cohen s-a dovedit a fi un bătrân înţelept şi hazliu, care îşi cântă poveştile de dragoste cu comprehensiunea vârstei.

„Nu am venit la Bucureşti ca să vă păcălesc“, a modificat el versurile melodiei „Hallelujah“. Pe piesa „Take This Waltz“ s-a legănat ca într-un joc inocent, în timp ce cânta despre inevitabilul sfârşit care pândeşte la orice colţ, pentru că, oricum „suntem condamnaţi la moarte de către blues“. Şi chiar dacă nu a fost un Bob Dylan al generaţiei sale, Leonard Cohen a avut parte la Bucureşti şi de ţipetele isterice ale unor adoratoare care îi promiteau dragostea lor.

Cinci bisuri pentru români

A părut că-şi ia rămas bun după două ore şi jumătate de concert. Cei care au fost prezenţi la spectacolul de anul trecut ştiau că „ştrengarului“ care îşi lua la revedere în pas ritmat îi place jocul. S-a întors să cânte „Closing Time – Ora închiderii“, le-a arătat ceasul ascultătorilor şi a plecat din nou ca să se poată întoarce. „I Tried to Leave You - Am încercat să vă părăsesc” şi nu a putut. Abia după ce a fost bisat de cinci ori a pus punct concertului.

„Este o onoare că am putut cânta pentru voi, cei care aţi trecut prin atâtea şi aţi simţit atâtea. Este minunat să cânţi pentru astfel de inimi. Nu ştiu când ne mai întoarcem, dar suntem fericiţi că am fost aici“, a spus Cohen modest, în încheiere, emoţionând audienţa.

Deşi gurile rele spun că singurul motiv pentru care artistul a plecat în acest turneu - prelungit cu aproape un an datorită succesului mondial - îl reprezintă problemele sale financiare, Leonard Cohen a oferit sentimentul unei experienţe irepetabile.