Copiii bolnavi de cancer rămân fără medici
0Lipsa personalului medical calificat, plata unor tratamente şi analize care în mod normal sunt gratuite şi desfiinţarea supraspecializării de oncologie pediatrică sunt câteva dintre neajunsurile care afectează îngrijirea medicală a copiilor bolnavi de cancer din România.
Doar câteva ore petrecute la secţia de oncopediatrie a Institutului Oncologic din Bucureşti sunt de ajuns pentru a-ţi face o idee despre ceea ce înseamnă îngrijirea unui copil bolnav de cancer în România.
Această secţie, alături de centrele de la Cluj-Napoca, Timişoara şi de la Iaşi, este unul dintre locurile unde zilnic sunt internaţi copii cu leucemie, limfoame, tumori cerebrale, renale sau oculare, printre cele mai frecvente forme de cancer la cei mici.
Diagnostic târziu, şanse minime
Pentru ca micuţii cu cancer să aibă şanse de vindecare, este foarte important ca boala să fie depistată devreme. În unele situaţii, cei care întârzie diagnosticarea sunt chiar medicii de familie spre care se îndreaptă prima dată părinţii copiilor cu probleme. Aşa s-a întâmplat cu Cristian, un băieţel din Tecuci, pe care mama l-a dus la medic pentru că avea dureri de burtă şi febră.
„Medicul de familie i-a dat sirop pentru răceală", povesteşte mama lui Cristian. După câteva luni, starea lui s-a înrăutăţit, fiind internat la spitalul din Tecuci. În cele din urmă, au ajuns la Spitalul Judeţean din Galaţi. Abia după ce medicii de aici şi-au dat seama că starea băiatului este gravă, i s-a recomandat să meargă la Bucureşti. Aici, Cristian a fost diagnosticat cu o formă de cancer care îi afectează rinichii şi ficatul.
„Mâine, Cristian începe un nou tratament cu citostatice", spune, printre lacrimi, mama băiatului. Trimiterea din spital în spital a copilului, pe parcursul mai multor luni, a fost în defavoarea lui, deoarece boala a avansat.
Un doctor la 2.400 de pacienţi
Numărul mic de medici, de asistente şi de infirmiere este o problemă acută cu care se confruntă şi secţia de oncopediatrie a Institutului Oncologic din Bucureşti.
„Prin dispariţia specializării de oncologie pediatrică, în urmă cu şase ani, nu s-au mai format specialişti de acest fel şi, în plus, au mai dispărut din medicii care şi aşa erau puţini. Conform legislaţiei, oncologii care tratează adulţi ar trebui să îngrijească şi copiii cu cancer. Niciunul nu doreşte acest lucru, situaţie demonstrată de ultimii şase ani", atrage atenţia Monica Dragomir, medic primar oncologie, şef secţie oncopediatrie la Institutul Oncologic din Bucureşti.
În România, statisticile arată că un medic oncolog pentru adulţi are în îngrijire cel puţin 2.400 de pacienţi. Dacă trec şi copiii bolnavi de cancer în îngrijirea medicilor de adulţi, aceştia vor fi încărcaţi şi mai mult. În afară de acest lucru, în cazul copiilor cu cancer, este nevoie de un tratament uşor diferit, pe care numai oncologii pediatri sunt în măsură să-l recomande.
În secţiile de oncopediatrie, activitatea medicală este comparabilă cu cea de la terapie intensivă, existând tratamente cu risc şi cu multe perfuzii care trebuie supravegheate, deoarece conţin substanţe foarte toxice (citostatice). Atunci când într-o gardă sunt doar un medic şi o asistentă, se răspunde în funcţie de urgenţe, ceea ce creează frustrări în rândul pacienţilor.
„Chiar dacă am avea toate medicamentele necesare şi aparatură performantă, fără personal medical calificat nu le putem oferi copiilor atenţia şi îngrijirea de care au nevoie", este de părere medicul.
Părinţii cumpără tratamentul
Potrivit legislaţiei, copiii au acces gratuit la tratamentul oncologic. În realitate, de multe ori, părinţii sunt nevoiţi să cumpere medicamentele sau să plătească unele investigaţii.
„Din păcate, nici măcar accesul gratuit la investigaţii imagistice de rutină, absolut indispensabile (examen prin computer tomograf sau prin rezonanţă magnetică) nu a putut fi asigurat în ultimul an", completează medicul Monica Dragomir. Acest lucru îl ştie foarte bine Camelia D., care stă de nouă ani prin spitale, cu fata ei, Florentina, care are tumori pe creier şi pe coloană.
Nu trebuie uitat că tratamentul cancerului este unul complex, fiind nevoie de operaţii, de radioterapie şi de tratament citostatic. Pentru orice tip de cancer la copii, tratamentul citostatic complex şi radioterapia se pot efectua în centrele de la Institutul Oncologic din Bucureşti şi din Cluj-Napoca.
De asemenea, transplantul medular pentru copii se poate face în centrele din Bucureşti şi din Timişoara. În Europa, copiii bolnavi pot beneficia de tratament gratuit sau parţial decontat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cu ajutorul Formularului E122.
Suportul psihologic, asigurat de voluntari
Asistenţa psihologică necesară pentru copiii cu cancer şi pentru părinţii lor este un aspect neglijat de statul român, în această activitate implicându-se voluntari sau fundaţii.
O astfel de asociaţie este PAVEL, formată din asistente sociale şi psihologi care, pe lângă suportul psihologic oferit copiilor şi părinţilor, îi ajută şi pe copiii bolnavi abandonaţi în spital.
Olga-Rodica Cridland, preşedintele asociaţiei, crede că este nevoie de o „umanizare" a secţiei de oncopediatrie şi de înfiinţarea unor locuri special amenajate pentru ca micuţii internaţi să se poată juca în voie şi să poată învăţa.
Realitate
La nivelul întregii ţări, sunt în jur de 50 de medici oncologi pediatri.