Respiraţia întreţine viaţa

Aerul înseamnă viaţă. Creierul, inima şi toate celelalte organe depind de respiraţie, mai mult chiar decât de apă şi de hrană. Cu toate acestea, nu prea îi dăm importanţa cuvenită. O arată statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care spun că nu mai puţin de 210 milioane de oameni au boli pulmonare cronice.

Numărul bolnavilor respirator, în creştere

Nici medicamentele de generaţie nouă şi nici campaniile antifumat sau cele de conştientizare a bolilor pulmonare nu au reuşit să stopeze aproape nicăieri în lume creşterea numărului de bolnavi cu TBC, cu astm, cu bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) sau cu cancer pulmonar. Specialiştii estimează că bolile pulmonare ar putea deveni, într-un viitor nu foarte îndepărtat, a treia cauză de mortalitate în lume, după cele cardiovasculare şi după cancer. Fenomenul este o dovadă că bolile respiratorii sunt subestimate de publicul larg şi nu de puţine ori tratate superficial de factorii decizionali din sănătate.

Tot mai mulţi copii fac astm

Aproximativ un milion de români suferă de astm bronşic, dar numai 100.000 din aceştia sunt diagnosticaţi şi urmează un tratament. Din ce în ce mai mulţi oameni sunt depistaţi cu astm bronşic, în România şi în întreaga lume, dar a devenit mai frecvent mai ales la copii. Fenomenul a fost pus de specialişti pe seama imunităţii scăzute a copiilor, ca urmare a faptului că tot mai puţine mame îi alăptează, dar şi pe seama fumatului în timpul sarcinii sau în preajma bebeluşului. Contribuie la incidenţa tot mai mare a astmului la copii şi igiena excesivă, alergenii tot mai numeroşi (substanţele chimice sunt mai multe), poluarea şi administrarea de antibiotice în primul an de viaţă.

Primul loc în UE la TBC

Incidenţa cazurilor de TBC în România a înregistrat o uşoară scădere în ultimii ani, însă continuăm să ne situăm pe primul loc în UE la numărul de bolnavi şi pe poziţia a treia pe continent. Deşi tratamentul pentru TBC este gratuit în ţara noastră, mulţi bolnavi renunţă la medicaţie, pentru că ea se administrează pe o perioadă îndelungată, de şase luni, în unele cazuri chiar de un an. Forma de tuberculoză pe care o dobândesc ulterior este de multe ori rezistentă la tratamente.

Radiografia pulmonară este o analiză de rutină la internarea în spital

BPOC-ul, confundat cu astmul

Un milion de români au BPOC şi încă pe atât au bronşită cronică, ce poate să evolue­ze în BPOC. La nivel mondial, aproximativ 10 la sută din populaţia de peste 40 de ani are BPOC, iar mortalitatea pe care o înregistrează este într-o creştere accelerată. Această boală a plămânilor, care se manifestă prin tuse cronică, prin producţie de spută şi prin respiraţie din ce în ce mai dificilă, nu poate fi vindecată, dar poate fi ţinută sub control cu medicamente.

În caz contrar, bolnavul nu mai poate susţine nici măcar activităţile cotidiene minime, iar ţesuturile nu mai primesc suficient oxigen, ceea ce îi pune viaţa în pericol. Şi pentru această boală, tratamentul este de lungă durată şi are o eficienţă mai mare dacă este administrat în primele stadii. Din păcate, simptomele sunt de multe ori confundate de medici cu cele ale astmului şi nu sunt tratate corect.

Recunoaştere: 2010 a fost desemnat Anul Plămânului, în semn de recunoaştere a importanţei acestuia.

Am putea importa vaccinuri anti-TBC

Criza de vaccin împotriva tuberculozei va mai dura cel puţin până în luna iunie, motiv pentru care medicii din Comisia de Vaccinologie au propus ministrului Sănătăţii importarea acestuia. Imunizarea anti-TBC a fost sistată după ce Ministerul Sănătăţii a decis anularea, în februarie, a autorizaţiei de producţie a Institutului „Cantacuzino" din Bucureşti. Producţia va fi reluată după ce va pune în funcţiune o nouă linie tehnologică. Deşi foarte mulţi bebeluşi au ieşit din maternităţi nevaccinaţi, medicii ne asigură că imunizarea se poate face până la vârsta de 10 luni.

Cancerul, depistat târziu

Peste 80 la sută din cazurile de cancer pulmonar sunt depistate în stadii avansate, când tratamentul are o eficienţă foarte scăzută. Acelaşi procent de bolnavi decedează în mai puţin de un an de la diagnosticare. Manifestările specifice acestei forme de cancer, care sunt tusea persistentă, durerile în piept şi febra, apar doar în faza terminală, ceea ce explică diagnosticul tardiv. Singurul mod de a depista din timp boala îl reprezintă radiografia pulmonară.

Ea nu este însă o investigaţie de rutină. De aceea, cercetătorii încearcă să creeze noi metode de diagnostic. Analizarea unor compuşi volatili din aerul expirat prezenţi în caz de cancer pulmonar este o tehnică promiţătoare, dar ea se află încă în teste. Companiile farmaceutice fac şi ele eforturi pentru a crea citostatice cât mai eficiente în stadiile avansate ale bolii.

Campanie la nivel naţional

Anul trecut, 30.791 de români au fost ajutaţi să renunţe la fumat prin intermediul campaniei antifumat a Ministerului Sănătăţii Publice, o iniţiativă menită să reducă îmbolnăvirile prin afecţiuni pulmonare. Din aceştia, 40 la sută au reuşit să scape definitiv de viciul lor, un procent mulţumitor dacă luăm în calcul faptul că, fără sprijinul medicilor şi psihologilor, un fumător are doar în jur de 5 la sută şanse să renunţe la ţigară. Află cum te poţi înscrie în campania „Stop fumat!" pentru a primi gratuit consiliere medicală, psihologică, precum şi medicamente care să substituie nicotina de pe site-ul www.stopfumat.eu.

Numărul deceselor prin cancer pulmonar înregistrate în UE sunt în scădere în rândul bărbaţilor, dar în creştere la femei.

Specialistul nostru
Prof. dr. Florin Mihălţan
Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie

Există un deficit de educaţie care împiedică românii să se prezinte la medic la primele simptome de boală pulmonară. Un exemplu clasic este simptomul de tuse. De multe ori, după o viroză rămâne o tuse. Ce face românul? Se autotratează cu un antibiotic. Astfel, tusea se prelungeşte luni de zile şi abia atunci se duce la medic. O altă greşeală frecventă este cea a fumătorului care are o tuse matinală şi o gâfâială la efort.

El acceptă aceste simptome şi le pune pe seama fumatului. Dar ele pot ascunde un cancer pulmonar care, din cauza prezentării tardive la medic, nu este operabil, iar rata de supravieţuire este mult redusă. La fel şi în cazul clasicului emfizematos sau bronşitic, la care tusea face parte din decor. Aceşti bolnavi merg la medic după vârsta de 56 de ani, când reducerea respiraţiei este evidentă şi severă.

Ce ne îmbolnăveşte plămânii

Capacitatea pulmonară se măreşte pe măsură ce creştem şi plămânii se dezvoltă şi atinge cote maxime în jurul vârstei de 25 de ani, când aceste organe ajung la maturitate. Din acest moment, funcţia pulmonară începe să scadă treptat, dar într-un ritm foarte lent, aproape insesizabil. Totuşi, dacă am compara capacitatea pulmonară a unui vârstnic de 70 de ani cu cea a unui copil, am constata că ea va fi aceeaşi. Însă există o mulţime de lucruri legate de stilul nostru de viaţă, dar şi de mediul în care trăim sau lucrăm care accelerează ritmul de diminuare a funcţiei pulmonare.

Ţigara, în boxa acuzaţilor

Între 85 şi 90 la sută din cancerele pulmonare sunt consecinţa fumatului. Statisticile mai arată că 90 la sută din bolnavii cu BPOC au fost fumători înrăiţi. Fumul de ţigară se face vinovat şi de o mare parte din cazurile de astm apărute la vârste adulte. Tuberculoza este, de asemenea, favorizată de fumat. Un fumător este de două ori mai predispus la TBC decât o persoană care nu fumează. Şi fumătorii pasivi pot face boli similare celor pe care le fac persoanele cu acest viciu, dar riscul lor este cu jumătate mai mic. Pentru copiii care inhalează fumul părinţilor, pericolele sunt însă mult mai mari. Ei devin mai vulnerabili la infecţiile respiratorii, iar capacitatea pulmonară le scade şi sunt expuşi riscului de bronşită şi de astm.

Renunţarea la ţigară nu tratează astmul

Fumul de ţigară are o temperatură mare atunci când este inhalat, lucru care irită mucoasa bronşică. Acelaşi efect îl au şi cei peste 2.000 de compuşi toxici din ţigară. În jur de 60 din aceştia au potenţial cancerigen. Dacă renunţi la acest viciu, capacitatea pulmonară nu se va îmbunătăţi simţitor, dar, cel puţin, nu va mai scădea. Iar dacă suferi de astm sau de BPOC, nu te vei vindeca renunţând la ţigară, dar măcar boala nu va evolua. Prin urmare, nu este niciodată prea târziu să renunţi la fumat.

Aerul poluat irită bronhiile

Dacă locuieşti într-un oraş cu trafic rutier intens sau în care există activităţi industriale, eşti mult mai predispus la boli pulmonare decât cineva care inspiră aer curat. Ca şi fumul de ţigară, poluanţii irită bronhiile şi favorizează instalarea bronşitei, astmului, BPOC-ului şi cancerului pulmonar. Copiii sunt mult mai vulnerabili decât adulţii în faţa efectelor nocive ale poluării.

Atenţie: Aerul din încăperi poate fi de până la cinci ori mai poluat decât cel din exterior.

Fumatul omoară un român la 16 minute

Anul trecut, în ţara noastră au murit 33.000 de persoane din cauza unor afecţiuni provocate de fumat. Aceasta înseamnă un român la fiecare 16 minute. 70 la sută din aceştia au vârste cuprinse între 35 şi 69 de ani, potrivit unor date publicate de Societatea Română de Pneumologie. Alarmantă în România este în special incidenţa cancerului cauzat de fumat. Un Eurobarometru realizat de Comisia Europeană semnalează că 15 la sută din totalul deceselor înregistrate anual în Europa sunt cauzate de fumat.

Topul oraşelor cel mai poluate

Cele mai poluate oraşe din ţara noastră sunt Bucureşti, Galaţi şi Baia Mare, potrivit unei statistici realizate de Garda Naţională de Mediu. Aerul din Bucureşti conţine cantităţi mari de gaze de eşapament şi de praf, gălăţenii inhalează emisii de cocs de la fabrica din oraş, iar în Baia Mare există concentraţii foarte mari de pulberi în suspensie. Pe următoarele locuri în topul oraşelor cu aer nociv pentru plămâni se află Constanţa, Bacău, Copşa Mică, Zlatna, Braşov, Craiova, Cluj-Napoca şi Târgovişte.

Risc de cancer au şi nefumătorii

Dacă nu fumezi nu înseamnă că vei fi ferit de tumorile pulmonare. Între 10 şi 15 la sută din totalul bolnavilor cu cancer pulmonar nu au fumat niciodată sau au fumat cel mult 100 de ţigări de-a lungul vieţii. Specialiştii pun acest lucru pe seama moştenirii genetice, dar şi pe seama fumatului pasiv şi poluării. Cercetătorii de la Clinica „Mayo" din SUA au identificat de curând două variaţii ale cromozomului 13 care cresc riscul unui nefumător de a face cancer la plămâni.

În ceea ce priveşte fumatul pasiv, se pare că o persoană care locuieşte cu un fumător prezintă un risc cu aproape 30 la sută mai mare de a face cancer pulmonar în comparaţie cu ceilalţi nefumători. Gazele de eşapament ale maşinilor, azbestul folosit în construcţii, produsele petroliere şi alte particule care se găsesc mai ales în oraşele cu activitate industrială intensă sunt, de asemenea, factori favorizanţi ai cancerului.

România este pe locul al patrulea în Europa în ceea ce priveşte numărul de fumători, după Grecia, Bulgaria şi Letonia.

Aşa îţi verifici respiraţia!

Chiar dacă eşti preocupat de sănătatea ta şi faci analizele periodice ale sângelui, funcţia pulmonară nu poate fi verificată decât prin teste specifice, de tipul radiografiei şi spirometriei. Pentru că iradiază, radiografia ar trebui efectuată doar la recomandarea medicului, atunci când acesta are o suspiciune cu privire la o posibilă boală pulmonară.

Spirometria, o dată pe an la fumători

Nici spirometria, investigaţia care măsoară capacitatea pulmonară, nu se efectuează în spitalele româneşti decât dacă există semne de boală şi dacă medicul o recomandă. Spirometria este în România o investigaţie cu acces redus, pentru că există în puţine spitale. Totuşi, ea ar trebui efectuată de rutină cel puţin o dată pe an de două categorii de persoane: fumătorii şi cei care se expun la diverse noxe profesionale, adică cei care au un risc crescut de boli pulmonare.

Spirometria este instrumentul cel mai util de depistare a astmului bronşic, emfizemului şi BPOC-ului. Spirometria nu este dureroasă şi nu are efecte secundare de niciun fel. Ea măsoară cantitatea de aer pe care o persoană o poate inspira sau expira într-o unitate de timp. Nu trebuie decât să sufli cât poţi de tare într-un aparat care măsoară parametrii respiratori. Totul în doar câteva minute.

Sportul fortifică plămânii

Efectuează anual o spirometrie dacă fumezi sau dacă respiri aer poluat!

Pentru a menţine capacitatea respiratorie la un nivel cât mai bun, este foarte important să ştii să respiri corect. Aerul trebuie inspirat întotdeauna pe nas, prin contracţia diafragmei (muşchi care separă toracele de abdomen) şi prin ridicarea coastelor. Expiraţia se face pe gură, prin relaxarea diafragmei şi coborârea coastelor. Cel mai bun mod de a avea grijă de funcţia pulmonară este practicarea unui sport de orice fel, de două-trei ori pe săptămână. Dacă totuşi nu reuşeşti să faci sport, încearcă măcar exerciţiile de respiraţie.

Asociere: Excesul ponderal favorizează astmul şi cancerul pulmonar.

Evită orele de trafic intens!

În oraşe, cea mai mare concentraţie de substanţe poluante în aer se înregistrează dimineaţa, între orele 7.00 şi 9.30, şi după-amiaza, între 16.00 şi 18.00, adică atunci când traficul este foarte intens. Dacă suferi de astm sau de BPOC, medicii îţi recomandă să eviţi pe cât posibil să ieşi din casă între aceste ore, pentru că poluarea îţi poate agrava simptomele. Dimineaţa se înregistrează şi cea mai mare concentraţie de polen primăvara şi toamna, iar pentru astmatici acesta este încă un motiv pentru care ar trebui să stea în casă.

Românii ar vrea să nu mai fumeze

Un sondaj al Societăţii Române de Pneumologie arată că 57 la sută din românii fumători ar vrea să renunţe la viciu, dar nu reuşesc pentru că nu ştiu ce ar trebui să facă pentru a nu mai simţi nevoia de ţigară. Peste jumătate din cei care au încercat să scape de fumat au avut cel puţin trei tentative eşuate. Doar 6 la sută din fumători au apelat la un medic pentru a primi consiliere şi tratament. Acelaşi sondaj a scos la iveală că principalul motiv pentru care românii se gândesc să renunţe la fumat îl reprezintă de obicei costul ţigărilor, şi nu riscurile pe care le implică viciul lor pentru sănătate.

Minitest: Află dacă ai astm!

- Ai episoade de respiraţie ca un şuierat.
- Tuşeşti sau gâfâi după ce urci scările.
- Nu poţi să faci sport sau efort fizic pentru că tuşeşti sau rămâi fără aer.
- Simţi câteodată o apăsare în piept când ieşi afară şi când stai lângă animale sau lângă cineva care fumează.
- Ai crize de tuse noaptea, în mod repetat, deşi nu ai simptome de răceală precum strănutul sau nasul înfundat.
- Îţi pierzi uşor răsuflarea când faci efort fizic.
- Răceşti frecvent şi răcelile durează mai mult de 10 zile.

Interpretare: Dacă ai unul sau mai multe dintre aceste simptome, ar trebui să faci o spirometrie pentru a verifica dacă funcţia pulmonară este bună.

Specialistul nostru
Dr. Magdalena Ciobanu
coordonatorul Centrului de Consiliere pentru Renunţarea la Fumat, Institutul de Pneumologie „Marius Nasta" din Bucureşti

Pentru a preveni bolile pulmonare, trebuie evitaţi factorii declanşatori: infecţiile respiratorii (prin urmare, să evităm contactul cu persoane care au o formă de infecţie respiratorie - rinită, bronşită, laringită, etc.; să evităm expunerea la frig, la curenţi de aer rece, la fluxul direct al aparatului de aer condiţio­nat; să evităm condiţiile care scad imunitatea), stresul acut şi expunerea masivă la un alergen.

De asemenea, ar trebui să fie limitată expunerea la iritanţi din aerul din încăperi. De exemplu, după cumpărarea unei mobile sau unei mochete noi, după zugrăvire sau după vopsire, încăperea trebuie aerisită frecvent, timp de câteva luni. Plante precum ficusul, feriga, dar şi animalele de companie care locuiesc în casă pot favoriza apariţia astmului.

Radiografia pulmonară şi spirometria ar trebui efectuate când tusea durează mai mult de o săptămână.