Răcelile bebeluşilor, mortale dacă se tratează după ureche

Antigripalele şi antitusivele nu se administrează la copiii sub doi ani fără recomandarea medicului

Tratamentele contra tusei şi răcelii, administrate copiilor cu vârste mai mici de doi ani, pot avea reacţii adverse deosebit de severe. Acesta este semnalul de alarmă tras de specialiştii americani într-un studiu publicat recent în Morbidity and Mortlity Weekly Report.
În urma investigaţiilor, ei au constatat că, în cursul anul trecut, peste 1.500 de copii sub doi ani au fost trataţi în serviciile de urgenţă pentru reacţii adverse ale tratamentelor pentru tuse şi răceli. Medicamentele "acuzate" sunt decongestionante nazale, antihistaminice, calmante ale tusei şi expectorante, folosite singure în infecţiile acute respiratorii superioare. Trei bebeluşi sub şase luni au decedat din cauza medicaţiei. În toate cele trei cazuri, autopsia a arătat existenţa unui nivel ridicat de pseudoefedrină, a cărei concentraţie era de aproape 14 ori mai mare decât recomandările. În urma analizelor serologice, s-a mai constatat că ei au fost trataţi cu dextromethorphan (calmant al tusei), acetaminophen (antipiretic şi analgezic) şi un antihistaminic a cărui producţie a fost stopată în septembrie 2006 de către Administraţia pentru Medicamente şi Alimente din SUA (FDA), în lipsa unor instrucţiuni bine delimitate în cazul copiilor.
Medicamentele deprimă centrii respiraţiei
Atunci când situaţia o impune, copiii cu vârsta mai mică de 2 ani pot fi trataţi cu medicamente antitusive şi antigripale, dar numai la indicaţia medicului. "Copiii din această grupă de vârstă, explică dr. Ioana Colgiu, medic specialist medicină de familie, la un centru medical din Capitală, au nevoie de o atenţie deosebită datorită reacţiilor adverse ale acestor medicamente asupra organismului copilului. Medicul este cel care cunoaşte datele necesare (greutate, antecedente patologice, reacţii alergice, boli asociate) în vederea prescrierii tratamentului. "Reacţiile adverse sunt numeroase şi, în unele cazuri, pot duce chiar la deces. Părinţii trebuie să fie foarte atenţi să respecte întocmai indicaţiile medicului (doze, mod şi timp de administrare) şi să îl informeze pe acesta cu privire la orice modificare survenită în starea copilului pe durata tratamentului", mai spune dr. Ioana Colgiu, cu menţiunea că cele mai grave reacţii adverse constau în deprimarea centrilor respiratorii, confuzie, risc toxic, colaps, bronhospasm. De cele mai multe ori, la depăşirea dozelor pot apărea tulburări digestive (iritaţie gastrică, greaţă), creşterea transaminazelor hepatice, sedare, erupţie cutanată, iritaţie sau atrofia mucoasei nazale (în caz de utilizare prelungită).

Secretele letale ale virusului gripei din 1918
Cercetătorii au recreat virusul "gripei spaniole" din 1918 care a ucis până la 50 milioane de persoane. Motivul declanşării neobişnuitei epidemii nu a fost până acum înţeles. În urma unui studiu recent efectuat, experţii au descoperit o genă umană care ar putea ajuta la explicarea neobişnuitei virulenţe. Cercetarea furnizează o importantă piesă din puzzle-ul virusului din 1918, cu ajutorul căreia va putea fi controlată orice pandemie viitoare. Specialişti de la Laboratorul Naţional de Microbiologie din Canada au exhumat o victimă a cumplitei boli, reuşind să reconstruiască un întreg virus funcţional. Cu acesta au infectat maimuţe macaq pentru a vedea ce se întâmplă. Rezultatele au fost cutremurătoare. Simptomele au apărut în 24 de ore de la expunerea la virus şi distrugerea ţesutului plămânului a fost atât de rapidă, încât animalele n-au mai putut dormi câteva zile, înecându-se în propriul sânge. Cercetătorii de la University of Wisconsin at Madison au dezvăluit că o componentă a sistemului imunitar, gena RIG-1, este implicată, deficienţa acesteia făcând ca virusul să se manifeste atât de virulent. (Arina Avram)