AMR - 282 zile pentru pregătirea armatei profesioniste

Numărătoarea inversă până la trecerea Armatei Române la profesionism a început în urmă cu mai bine de trei luni, timpul fiind măsurat cu precizie de ceasul montat în faţa Cercului Militar

Numărătoarea inversă până la trecerea Armatei Române la profesionism a început în urmă cu mai bine de trei luni, timpul fiind măsurat cu precizie de ceasul montat în faţa Cercului Militar din Capitală. Ultimele încorporări vor avea loc în iunie 2006 pentru TR-işti şi în octombrie 2006 pentru militarii în termen. Majoritatea tinerilor au sărit în sus de bucurie pentru că nu vor mai fi nevoiţi să bage culcat sau sectoare după cum au chef "veteranii". Pe lângă aceştia, mai există însă şi cei dezamăgiţi că nu vor mai pleca în armată. Provenind din familii sărace, pentru ei, stagiul militar însemna mâncare şi cazare gratuită, dar şi şansa de a face ceva în viaţă. Pentru multe joburi să ai armata făcută este încă o condiţie de angajare.
Pentru a pune la punct funcţionarea armatei profesioniste, 2006 este considerat un an pregătitor în care vor fi reglementate atât statutul militarilor angajaţi pe bază de contract, cât şi noua organizare a MApN.
În momentul de faţă se studiază posibilitatea ca tinerii care vor fi încorporaţi pe parcursul acestui an să poată opta pentru a deveni militari profesionişti, după parcurgerea unei perioade de instruire de patru luni de zile. Ministerul Apărării Naţionale va avea, în total, aproximativ 100.000 de angajaţi, din care 75.000 militari. Bărbaţii trecuţi de vârsta majoratului vor fi luaţi în evidenţa comisariatelor militare, însă nu vor fi mobilizaţi decât în caz de război.

În primul an, 10.000 de voluntari
Pentru început, armata va avea nevoie de 5.000-10.000 de voluntari, acest lucru depinzând şi de angajamentele pe care România le va avea în perioada următoare. Costurile de întreţinere nu le vor depăşi pe cele actuale. În prezent, instruirea unui militar în termen costă aproximativ 2.200 de dolari, acest proces având loc anual. În plus, există cheltuieli importante pentru cazare şi hrană. În cazul profesioniştilor, instruirea se face o dată la cinci ani. Ei vin la unitate ca la un serviciu obişnuit, neexistând alte costuri suplimentare. Astfel, vor exista fonduri pentru asigurarea unor salarii decente, încercându-se alinierea la standardul celorlalte state membre NATO. Pentru a fi atraşi şi menţinuţi în sistem, militarii profesionişti vor avea o leafă peste salariul mediu pe economie.

Cazărmile, deservite de firme de catering
Cum politica de angajări va merge pe recrutarea voluntarilor din localităţile aflate în apropierea unităţilor militare, viaţa de cazarmă va fi cu totul altfel decât în prezent. Activitatea fiind restrânsă doar la antrenamentele zilnice sau cursuri de specialitate, militarii nu vor mai rămâne peste noapte în unitate. Pentru păstrarea curăţeniei, acolo unde se impune, vor fi angajate femei de serviciu. Popota va fi înlocuită cu un bufet, iar cei care doresc să servească masa vor trebui să plătească. Oricum, de mai mulţi ani, fiecare militar primeşte o alocaţie pentru hrană. Întreg sistemul de alimentaţie a fost externalizat, armata achiziţionând hrană din banii alocaţi de la buget. Mâncarea va fi asigurată de firme de catering, după modelul armatelor moderne.

Programa şcolară a liceelor militare va fi modificată
Pentru a avea o pregătire diferenţiată pentru subofiţeri, maiştri militari, soldaţi şi gradaţi, MApN studiază posibilitatea modificării programei şcolare în liceele militare. "O să avem nevoie nu doar de ofiţeri, aşa cum am avut până acum, o să avem nevoie şi de subofiţeri, şi de maiştri militari. De asemenea, vom mai avea nevoie şi de soldaţi, şi de gradaţi. De aceea, probabil că o să lucrăm şi noi la programa şcolară fiindcă şi Ministerul Educaţiei a împărţit ciclul şcolar în două: unul până în clasa a zecea, cu şcoala obligatorie şi după clasa a zecea, cu şcoala opţională. şi noi o să ne reorientăm, să vedem ceea ce înseamnă o pregătire în colegiile noastre până la clasa a X-a şi ce înseamnă o pregătire după clasa a X-a, o pregătire pentru ofiţeri, pentru subofiţeri şi pentru maiştrii militari şi o pregătire pentru viitorii soldaţi şi gradaţi", a declarat Teodor Atanasiu, ministrul apărării. În prezent, programa şcolară a liceelor militare are o bază comună cu programa şcolară a celorlalte unităţi de învăţământ liceal, la care se adaugă o serie de materii specifice.

Recrutările vor fi făcute după modelul american
Odată cu trecerea la profesionism, Armata Română va putea începe o campanie de recrutări după modelul american. În Statele Unite, responsabilii cu angajările în armată pleacă la "vânătoare" de voluntari prin mall-uri sau marile centre comerciale. Acolo sunt prezentate toate avantajele vieţii militare, sunt răspândite pliante şi afişe. Deocamdată, în România există în fiecare judeţ câte un Birou de Informare Recrutare. Cei interesaţi de a începe o carieră militară găsesc acolo toate informaţiile necesare. Dacă ofiţerul sau subofiţerul recrutor consideră că sunt îndeplinite criteriile generale şi specifice de recrutare, urmează apoi completarea Dosarului de Candidat. Decisivă este efectuarea vizitei medicale. După adăugarea copiilor actelor de identitate şi studii, cazier şi a altor documente tip, primul pas spre angajarea în armată se încheie cu Interviul de Cunoaştere. Apoi, în funcţie de planificare, doritorii trebuie să se prezinte la centrul de selecţie şi orientare de care aparţin. Acestea funcţionează în Alba Iulia, Breaza şi Câmpulung Moldovenesc. Un candidat nu poate participa la selecţie decât o singură dată într-un an. Cei care trec de toate acestea vor urma o formă de pregătire specifică fiecărei categorii de personal, într-o instituţie militară de învăţământ.Absolvenţii de liceu care au obţinut distincţii la olimpiadele şcolare internaţionale, premiul I, II sau III la olimpiadele şcolare naţionale sau pe grupe de ţări vor fi admişi în învăţământul militar superior fără a mai participa la concursul de admitere.

Condiţiile actuale pentru militarii angajaţi pe bază de contract
Cei care vor să devină militari cu contract trebuie să se adreseze unităţilor din judeţul de domiciliu, care au posturi disponibile. Acestea organizează concursuri de angajare conform metodologiei specifice. Posturile vacante sunt afişate la poarta unităţii şi sunt publicate în presă.
Candidaţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
l să fie absolvenţi ai învăţământului liceal sau profesional, cel puţin cu certificat de absolvire;
l să aibă vârsta de cel mult 26 de ani;
l să fi îndeplinit, integral, serviciul militar în termen sau cu termen redus;
l să fie confirmaţi în arma/serviciul pentru care se organizează concursul de angajare;
l pentru arma "auto", să posede permis de conducere pentru categoriile B şi C.
În cursul lui 2006, considerat un an de tranzit, va fi definitivat şi statutul militarilor profesionişti.