Ministerul Muncii reformuleaza in termeni diplomatici propunerile de modificare a Codului Muncii

Dupa reactiile dure ale sindicatelor, Ministerul Muncii a anuntat ca renunta la propunerile de modificare a Codului Muncii afisate pe site. In schimb, a transmis confederatiilor sindicale si patronale

Dupa reactiile dure ale sindicatelor, Ministerul Muncii a anuntat ca renunta la propunerile de modificare a Codului Muncii afisate pe site. In schimb, a transmis confederatiilor sindicale si patronale o "lista referitoare la unele probleme rezultate in urma aplicarii Codului Muncii" pe care sustine ca a intocmit-o pe baza plangerilor adunate de inspectorii de munca de la patroni. Din 56 de modificari, cat propusese initial ministerul, lista mai cuprinde doar 11 puncte, insa problemele raman, pentru ca n-au fost eliminate decat propunerile care erau agreate si de sindicate. Cele care au declansat scandalul se regasesc in lista, insa reformulate intr-un mod mult mai diplomatic. De pilda, propunerea privind introducerea contractelor colective de munca pe perioada determinata ca regula, si nu ca exceptie la cele pe perioada nedeterminata, a fost reformulata astfel: "relaxarea restrictiilor privind folosirea contractului de munca pe perioada determinata". Posibilitatea ca patronul sa oblige un salariat sa munceasca suplimentar fara acordul sau s-a transformat in "precizari privind stabilirea duratei timpului de lucru si a muncii suplimentare intr-o economie de piata functionala". Pierderea imunitatii liderului de sindicat in raport cu angajatorul a devenit "precizari privind protectia reprezentantilor alesi in organele de conducere ale sindicatelor pe perioada mandatelor si dupa aceea", iar eliminarea obligatiei aplicarii contractelor colective de munca la nivel national - "reanalizarea prevederilor referitoare la contractul colectiv de munca".
Inspectia Muncii cere inasprirea sanctiunilor pentru incalcarea Codului
Spre deosebire de primul set de propuneri de modificare, lista propusa saptamana acesta de catre Ministerul Muncii contine o idee noua: inasprirea sanctiunilor pentru munca la negru. Formulata in termenii confuzi care caracterizeaza lista inaintata patronatelor si sindicatelor, propunerea suna in felul urmator: "revizuirea sistemului de contraventii si sanctiuni". Inspectia Muncii atrage atentia ca munca la negru nu se pedepseste decat simbolic in Romania, iar un numar mare de copii sunt fortati sa munceasca fara ca cei care profita de pe urma lor sa aiba de ce sa tremure c-ar putea sa fie prinsi. Redam textul inaintat ministerului de catre Inspectia Muncii. "Avand in vedere faptul ca angajatorii incalca frecvent obligatiile prevazute de lege, uneori cu consecinte juridice importante, pentru multe dintre acestea neexistand sanctiuni, Codul Muncii necesita a fi completat prin introducerea de sanctiuni pentru fapte cum ar fi:
- neacordarea sporului de noapte sau a celui pentru fiecare ora suplimentara ori necompensarea orelor suplimentare cu ore libere platite in urmatoarele 30 de zile;
- utilizarea orelor suplimentare peste limita maxima legala;
- nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului saptamanal;
- neacordarea concediului de odihna;
- neacordarea indemnizatiei de 75 la suta in cazul in care angajatorul isi intrerupe temporar activitatea cu mentinerea raporturilor de munca etc.
De asemenea, apreciem ca este necesara inasprirea sanctiunilor pentru utilizarea muncii fara forme legale. Conform art. 276, angajatorul care foloseste salariati pentru care nu s-au intocmit contracte individuale de munca este sanctionat cu amenda cuprinsa intre 20 si 50 de milioane de lei, indiferent cate persoane fara forme legale a folosit. Astfel, utilizarea "la negru" a unei persoane se poate sanctiona cu 20 de milioane de lei amenda, dar utilizarea a 60 de persoane in aceleasi conditii nu poate fi sanctionata cu mai mult de 50 de milioane. Propunem ca sanctiunea contraventionala aplicata sa fie direct proportionala cu numarul de persoane depistate ca muncesc fara forme legale. Pe langa munca fara forme legale, fenomenul de exploatare a copiilor prin munca este un alt aspect care trebuie tratat cu o atentie deosebita. Un numar mare de copii sunt prinsi intr-o veritabila capcana a sclaviei, ei fiind fortati sa munceasca pentru a plati datoriile parintilor lor. Fata de aceste aspecte, propunem ca fapta de incalcare a prevederilor art. 13 alin. 3) sa fie considerata infractiune."