Janez Potocnik, comisarul european pentru Ştiinţă şi Cercetare: "Sănătatea, mâncarea şi agricultura sunt prioritare"

Într-un interviu acordat ziarului "Adevărul", comisarul european pentru Ştiinţă şi Cercetare, Janez Potocnik, spune că institutele de cercetare din România ar trebui să se implice mai mult

Într-un interviu acordat ziarului "Adevărul", comisarul european pentru Ştiinţă şi Cercetare, Janez Potocnik, spune că institutele de cercetare din România ar trebui să se implice mai mult în inovaţie. Comisarul îşi propune să atragă tinerii către cercetare şi să oprească fluxul de cercetători care pleacă din Europa. Până să devină comisar în 2004, Janez Potocnik a fost ministrul sloven al afacerilor externe şi negociatorul-şef pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Adevărul: Ca nou membru al UE, ce trebuie să facă România pentru ca cercetarea să fie importantă?

Janez Potocnik: Finanţarea cercetării din România e o problemă majoră. Potrivit ultimului raport al Comisiei Europene, România investeşte numai 0,4% din PIB în cercetare. Acest procent e mult sub cel al UE, de 1,84%. România ar trebui să facă mai mult!

Pentru a fi corecţi, acest mesaj ar trebui să fie luat în serios de aproape toate ţările europene, mai ales că liderii europeni au căzut de acord în 2001 ca până în 2010 să investească 3% din PIB în cercetare. Până acum, numai Suedia şi Finlanda au ajuns la acest procent.

Institutele de cercetare din România ar trebui să implementeze Carta Europeană, un document prin care se asigură o bună relaţie între cercetători şi angajatorii lor. În acest fel, se poate dezvolta o carieră de succes în cercetare.

- Care sunt domeniile în care România ar trebui să-şi orienteze activitatea de cercetare?

- Priorităţile cercetării depind de fiecare ţară în parte. De tăria şi slăbiciuniea ei. România are o expertiză ştiinţifică în câteva arii pe care îşi poate construi capacitatea de dezvoltare. Pe de altă parte, sunt câteva probleme şi slăbiciuni care trebuie corectate.

De asemenea, e important pentru România ca laboratoarele să-şi găsească parteneriate şi să creeze reţele prin care să colaboreze. Şi ar trebui să se implice nu numai în parteneriate pentru cercetare, dar şi în inovaţie, şi nu numai în Europa, ci în toată lumea.

- Cercetătorii români au protestat de curând pentru lipsa de acţiune a autorităţilor. Ei au spus că salariile lor sunt prea mici. Ce credeţi despre acest lucru?

- Aceasta e o problemă importantă nu numai pentru România. Noi am publicat anul trecut un studiu prin care arătam că salariul mediu pentru cercetătorii europeni este mult mai mic decât salariul mediu din SUA, Australia, India şi Japonia.

Din cauza asta, mulţi dintre cercetătorii de top caută oportunităţi mai bune şi se îndreaptă spre alte ţări. Guvernele ar trebui să plătească în mod adecvat angajaţii din cercetare, dar asta mai depinde şi de competenţa naţională.

- Cum va ajuta UE România pentru o cercetare performantă?

- România a avut acces total la Programul FP7, care e cel mai mare din lume în privinţa programelor de cercetare. În total, e un buget de 54 de miliarde, care poate fi accesat până în 2013. Principalul obiectiv al FP7 e dezvoltarea excelenţei ştiinţifice în Europa, prin aducerea împreună a celor mai buni dintre cercetătorii europeni.

Centrele româneşti de cercetare pot beneficia de aceste fonduri. Ele trebuie numai să se alăture sau să propună proiecte ambiţioase. E un mediu competitiv, e o economie dificilă, dar trebuie să o facem. FP7 nu e singurul instrument care să ajute România. Anumite fonduri de coeziune vot fi alocate pe regiuni pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi infrastructură.

- Ce fel de domenii de cercetare încurajaţi?

- Prioritare pentru cercetare sunt sănătatea, mâncarea şi agricultura, dar şi informaţiile şi tehnologia comunicaţiilor, nanotehnologiile, energia, mediul, transportul, ştiinţele socioeconomice şi umaniste. Toate acestea cuprind mult mai multe! Unele activităţi sunt deschise oricărui domeniu al ştiinţei, precum cele din programul Marie Curie, care dau posibilitatea obţinerii de burse şi proiecte de training.

- Ce perspective au cercetătorii în următorii ani?

- Obiectivul meu e să îmbunătăţesc situaţia cercetătorilor din Europa. Trebuie să presăm statele membre să investească în oameni, să modernizeze laboratoarele şi să investească mai mult în educaţie şi cercetare. Sincer, nu avem altă alegere decât să investim în cercetare şi în oameni.

România investeşte numai 0,4% din PIB în cercetare. Acest procent e mult sub cel al UE, de 1,84%. România ar trebui să facă mai mult!
Janez Potocnik, comisarul european pentru Ştiinţă şi Cercetare