Bazinul de înot, pierdut în birocraţie
0
Școala „Jose Marti“ din Bucureşti a fost prima instituţie de învăţământ cu bazin de înot construită în comunism. Potrivit martorilor, piscina nu mai funcţionează însă din anii ’80. După ce şcoala a ajuns la primăria de sector, terenul pe care se afla piscina a fost retrocedat, iar moştenitorii l-au vândut.
Povestea şcolii cu bazin de înot a început în anii '60, la iniţiativa primarului comunist al Capitalei de atunci, Gheorghe Cioară. Motivele care au stat la baza acestei decizii reprezintă astăzi un mister: unii martori spun că şefii comunişti ai ţării au dorit să arate că pot crea condiţii moderne de învăţământ pentru copiii clasei proletare. Alţii susţin ca primarul Cioară a vrut doar ca fiica lui să aibă la dispoziţie un loc în care să înoate.
Arhivele nu au păstrat acte clare privind modul în care a apărut „şcoala cu bazin de înot". Chiar dacă nu există informaţii precise, şcoala şi bazinul ei par să fi fost construite şi date în folosinţă în 1964 - sau cel puţin aşa crede actuala directoare a şcolii nr. 56, Rozica Ştefan.
În urma evenimentelor din decembrie '89, documentele din care am fi putut afla şi de ce a fost construit un bazin de înot într-o şcoală teoretică, au dispărut. Directoarea Rozica Ştefan a venit în şcoală, ca profesoară de matematică în 1990 şi îşi aminteşte că ceilalţi dascăli ai şcolii i-au povestit că bazinul nu mai era funcţional din anii '80.
O întâmplare amuzantă, pe care i-au relatat-o atunci profesorii de sport a făcut-o să creadă că piscina neacoperită fusese oprită din cauza unei defecţiuni structurale.
„La aceea vreme, colegii de educaţie fizică îmi spuneau că atunci când se dădea drumul la apă în bazin, nu mai avea apă tot cartierul Piaţa Iancului. Probabil era o defecţiune la alimentare şi poate din cauza asta nu a mai funcţionat".
Vândută de pe o zi pe alta
Televiziunea Pro TV, care are sediul lângă clădirea şcolii, a încercat la mijlocul anilor '90 să închirieze terenul pe care era construită piscina. Şcolii i s-a promis că, pe perioada chiriei, peste bazin va fi construită o clădire uşoară. Expertul tehnic a atras însă atenţia că noua construcţie ridicată nu era chiar uşoară, fiind la limita legală. Atunci, Consiliul de Administraţie al şcolii a rupt înţelegerea cu postul tv. Nu peste mult timp, directorii au primit de la primărie actul de cadastru în care nu mai apărea şi terenul pe care era amplasat bazinul.
„Ne-am dus la primărie să întrebăm ce s-a-ntâmplat şi ne-au răspuns că terenul era revendicat. Imediat după recuperarea proprietăţii, moştenitorii au vândut terenul către PRO TV", îşi aminteşte directoarea. Bazinul de înot a fost pierdut acum 7 ani, iar televiziunea a construit deasupra lui clădirea pe care o începuse. Directoarea Rozica Ştefan spune că până să fie retrocedat, a încercat să obţină fonduri de la primărie pentru a reamenajarea piscinei.
„Am tot vorbit cu domnul primar Neculai Onţanu, i-am spus că ar fi bine să acoperim bazinul şi să desfăşurăm acolo ore de înot. Şi ne-a spus: «da, da», până a fost revendicat".
Primăria, neputincioasă
Bazinul de înot al școlii „Jose Marti“ în 1999
De cealaltă parte, autorităţile susţin că nu au putut face mai mult. Mihail Geangu, directorul executiv al Direcţiei Generale pentru Administrarea Patrimoniului Imobiliar din cadrul Primăriei sectorului 2, declară că în 2001 bazinul era dezafectat şi într-o stare avansată de degradare.
„În plus, atunci când am preluat şcolile, existau cu totul alte priorităţi. Era destul de impropriu să investim în aşa ceva. Plus că terenul respectiv nu putea fi intabulat, din cauza problemor juridice care existau. Acolo au tot fost probleme de teren. Plus că bazinul era construit foarte aproape de clădirea Institutului de Construcţii, sediul de acum al televiziunii".
Ordin de la primarul Cioară
Profesorii care şi-ar putea aminti de ce autorităţile comuniste au ridicat primul bazin de înot la şcoala din Piaţa Iancului, care nu avea profil sportiv, nu mai sunt în viaţă. Directoarea Ştefan spune că atunci, ca şi acum, şcoala era considerată de comunitate ca fiind „foarte bună".
Vecinii de cartier spun chiar că era mai mult de-atât. Trandafir Lixandru locuieşte într-unul din blocurile care împrejmuiesc clădirea instituţiei şi îşi petrece serile în parcul din apropiere. Bătrânul spune că la aceea vreme, în anii '60, circula zvonul că primarul comunist al Bucureştiului, Gheorghe Cioară, ar fi ordonat construcţia bazinului pentru copilul său, o fetiţă care era înscrisă la această şcoală.
Acelaşi zvon spune că el şi directoarea şcolii de la aceea vreme au deveni cuscrii. "Fiul meu terminase opt clase atunci, după câte îmi mai amintesc eu, pentru că acum are 52 de ani. Noi ne-am mutat în 1963 aici şi bazinul a fost făcut când primar era Cioară. El avea parcă fata aici înscrisă şi doamna directoare Vasiliu - băiatul. Şi au făcut bazinul acolo. Copiilor din afara şcolii nu le dădea voie să facă baie. F
iul meu era deja la liceu şi îşi dorea şi el mult să înoate. Şi m-am dus eu la directoare şi i-am spus «Doamna directoare, a venit şi fiu-meu să facă aici baie la bazin şi nu i-aţi dat voie. Ei nu au muncit aici la construcţia asta?» Şi l-a luat şi pe fiu-meu şi pe al unui vecin, le-a dat invitaţie, aşa că ei au putut intra să înoate."
Ce spun copiii
Una dintre clădirile televiziunii a fost înălţată pe fosta piscină a școlii
Am întrebat câţiva actuali elevi dacă ştiu că sub clădirea pe care o văd de la ferestrele claselor se află o piscină care aparţinea şcolii. Majoritatea cunosc istoria locului şi le pare rău că nu au prins acele vremuri.
„Ne-ar fi plăcut tare mult să avem un bazin. Toţi au fost nemulţumiţi că ne-a desfiinţat sala de înot, spun Sorana Miu şi Andrada Vasilescu, eleve în clasa a VI-a. Victoria, colega fetelor, povesteşte că mama ei chiar a înotat în bazin, pe vremea când era elevă. „Părinţii noştri ne-au spus că se făceau lecţii de înot, concursuri", spune ea.
Cătălina Vlad, elevă în clasa a VII-a, a fost surprinsă să afle despre bazin. „Oau! Super! Sub clădirea asta? Şi era al nostru? Într-un fel ar fi ok să îl avem din nou, dar părerile sunt împărţite poate". În schimb, Alexandru, din clasa a VIII-a, este dezamăgit şi resemnat. „Noi nu l-am avut niciodată, dar ne-am fi dorit. Cât timp am fost eu elev, nu am văzut decât un spaţiu dezafectat, împrejmuit de un gard din sârmă.Cred că a existat un proiect să ne facă sală de sport, cum au alte şcoli, noi aşa ştim, dar nu s-a întâmplat."
Ascunsă între blocuri, şcoala nr. 56 de lângă Piaţa Iancului nu se mai poate extinde cu un alt corp de clădire sau o sală de sport, precum cele 400 de săli construite în timpul Guvernării Năstase. „Pur şi simplu nu ar exista spaţiul necesar pentru ridicarea unei săli mari de sport. Bazinul, da, ar fi fost o idee", spune cu regret Rozica Ştefan, directoarea şcolii în care învaţă în prezent 1.600 de copii.
Un alt bazin aşteaptă reamenajarea
Şcoala nr. 25 din Capitală, tot din sectorul 2, aşteaptă o finanţare de la Compania Naţională de Investiţii, pentru a repune în folosinţă bazinul de înot, dezafectat în prezent. Directorul executiv de la Administrarea Patrimoniului Imobiliar din cadrul primăriei sectorului 2, Mihai Geangu, susţine că „proiectul încă aşteaptă finanţare. Însă, e o perioadă grea, în care nu prea se fac investiţii. Nu ştiu în ce măsură o să ni-l aprobe şi nici cu ce buget".
Se încarcă comentariile...
