Grădiniţă „finlandeză“ deschisă în Bucureşti

Zeci de copii pot beneficia de importul celui mai bun sistem educativ din Europa. Educatoarele au învăţat, la o specializare în Finlanda, că fiecare copil trebuie să primească atenţie individual.

Grădiniţa Româno-Finlandeză, inaugurată recent în Bucureşti, a implementat cu succes în sistemul românesc de învăţământ ideile privind educaţia aduse din „ţara celor 1.000 de lacuri". Cel puţin aşa consideră părinţii care şi-au retras copiii de la alte grădiniţe, pentru a-i aduce aici.Valentina Barbu este mămica a doi preşcolari înscrişi la noua instituţie. Fetiţa ei, care are acum cinci ani, a fost, până anul trecut, înscrisă la o instituţie de stat. „M-am interesat pe internet şi am descoperit că metodele de predare şi învăţare din sistemul finlandez sunt mult mai noi şi mai eficiente faţă de ceea ce avem noi în România. Se face educaţie prin experienţă, copilul descoperă zilnic noi lucruri. Am avut fetiţa la o grădiniţă de stat, dar am mutat-o aici după ce am experimentat cu cel mic şi am văzut că e bine", povesteşte mămica.

„Era un chin să-l duc la grădiniţă!"

Părinţii plătesc 600 de lei pe lună dacă îşi lasă copilul până la ora 14.00 şi 800 de lei pe lună dacă aleg programul prelungit. Valentina Barbu îşi aminteşte că băiatul ei vorbea mai greu, deşi avea trei ani. „Aici, la Grădiniţa Finlandeză, s-a lucrat cu el individual, fără presiuni, şi astfel i s-a dezvoltat limbajul. De asemenea, fetiţa mi-a zis că e foarte fericită că aici nu se dau pedepse şi nu e ţinută cu mâinile la spate dacă ceilalţi copii fac gălăgie", mai spune Valentina.

Şi Valentin, şi Cătălina Zgârţă au fost dezamăgiţi de sistemul de stat. „Prima dată am crezut că e ceva în neregulă cu băiatul nostru mai mare, Andi. Nu-i plăcea, era un chin să-l duc dimineaţa la grădiniţă. L-am avut şi la o grădiniţă particulară, unde educatoarele ne spuneau că totul e în regulă, dar copilul tot nu se adapta. Nu era încurajat să se dezvolte, să fie el însuşi. De când l-am adus aici, a înflorit", povesteşte Valentin, tatăl băiatului.

Idei novatoare

Relaţia dintre părinţi şi educatori este foarte importantă în sistemul finlandez pentru că ajută la înţelegerea comportamentului dual al copiilor, destul de diferit la grădiniţă faţă de cel de acasă, spune directoarea Alina Cîrjă. Tocmai de aceea, la înscriere, părinţii au fost puşi să completeze un formular în care au dat detalii despre jucăriile preferate ale copilului, ce îi place să mănânce şi ce nu, ce obiceiuri are, de ce îi este frică, cum se descurcă la toaletă sau la îmbrăcat, dacă are nevoie sau nu de ajutor.

„De asemenea, există un caiet de comunicare al copilului, care circulă zilnic de la grădiniţă acasă şi înapoi: aşa aflăm cum s-a descurcat la activităţi, dacă s-a concentrat, cât a mâncat, cât a dormit, ce activităţi sunt planificate în viitor. La rândul nostru, transmitem educatoarei mesaje, dacă avem vreo observaţie de făcut sau pur şi simplu vrem să menţionăm ceva", adaugă Cătălina Zgârţă.

„Stilul este foarte relaxat aici, copiii nu vorbescu cu «doamna sau domnişoara educatoare», ci le spun pe nume. Când educatoarele noastre au fost la training în Finlanda, au primit un mesaj foarte important: iubiţi ceea ce faceţi şi copiii vor iubi şi ei ceea ce fac", completează Alina Cîrjă.

"La Grădiniţa Româno-Finlandeză, băiatul nostru a fost încurajat să se dezvolte."
Valentin Zgârţă părinte