Tinerii şi mirajul primului job

Aşteptările financiare ale tinerilor cu privire la viitorul loc de muncă sunt departe de realitatea economică, arată o cercetare sociologică. Diferenţa majoră dintre promisiunile sistemului educaţional şi ce se întâmplă pe piaţa muncii îi demotivează pe tineri şi îi debusolează în carieră, arată acelaşi studiu.

„Primul job trebuie să fie în domeniul studiilor pe care le-am finalizat, cu un salariu acceptabil şi condiţii de muncă decente şi ore suplimentare plătite dublu", spune Laura din Hunedoara. „Prin jobul pe care îl ai trebuie să-ţi împlineşti pregătirea, fiind de preferat să mai aştepţi decât să accepţi orice job deprofesionalizându-te", crede Daniela, care locuieşte în Prahova. „Salariul este factorul esenţial. Dacă ai salariul mare, le faci pe toate", spune cu convingere  Cătălin din Argeş.

Din Constanţa, Bogdan crede că „toţi ne-am dori ca prima slujbă să fie una cât mai uşoară şi cât mai bine plătită." Sunt câteva dintre răspunsurile tinerilor cu vârste cuprinse între 17 şi 23 de ani, liceeni şi studenţi, intervievaţi în cadrul cercetării realizate de Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni (ANBCC).

Salariu, bonuri şi maşină de serviciu

Analiza calitativă a arătat că, în ceea ce priveşte intrarea pe piaţa muncii, majoritatea tinerilor, indiferent de regiunea în care locuiesc, îşi doresc să lucreze pentru a-şi asigura independenţa financiară. Aproape toţi vor să devină licenţiaţi într-un domeniu.Chiar şi aşa, majoritatea consideră că desfiinţarea şcolilor profesionale şi a celor de arte şi meserii limitează opţiunile de angajare, pentru că ofereau oportunitatea unei specializări timpurii şi intrarea pe piaţa muncii mai devreme. Văzut ca parte majoră a existenţei, în percepţia tinerilor, viitorul şi, în acelaşi timp, primul loc de muncă trebuie să asigure, în opinia lor, un salariu decent, bonuri de masă, telefon, maşină de serviciu şi plata orelor suplimentare.

Ana Maria Suciu, coordonator Dezvoltare Reţea la ANBCC, spune că cea mai importantă concluzie este slaba corelare dintre ceea ce sistemul educaţional oferă şi nevoile angajatorilor. „Efecte le sunt mult mai puternice asupra tinerilor fără studii universitare, însă toate categoriile de tineri se confruntă cu problema muncii în alte domenii decât cele în care au fost pregătiţi. Totul se traduce apoi în percepţii conform cărora şcoala nu este importantă, e bine să ai o diplomă în orice, pentru că oricum nu contează, ce ai învăţat în şcoală nu te ajută la locul de muncă", crede Suciu. 

Cum a fost realizat studiul?

Cercetarea a fost realizată de Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni în cadrul proiectului „Întărirea capacităţii societăţii civile de a promova iniţiative pentru incluziune socială" în mai, anul trecut. Au fost realizate 72 focus-grupuri cu tineri, câte două focus-grupuri la nivelul fiecărei reşedinţe din 36 de judeţe, în cele şapte regiuni de dezvoltare.

Au răspuns întrebărilor tineri cu vârste cuprinse între 17 şi 23 de ani, neangajaţi la momentul desfăşurării cercetării şi care nici n-au fost încadraţi în muncă anterior pentru o perioadă mai mare de şase luni, dar şi tineri cu vârsta cuprinsă între 23 şi 32 de ani, încadraţi în muncă prin contract de muncă sau convenţie civilă.