Teva, cel mai mare producător de medicamente generice din lume, implicată într-un scandal de corupţie

Teva ar putea fi amendată şi implicată în procese de uzură FOTO Shutterstock

Teva Pharmaceutical Industries, cel mai mare producător de medicamente generice din lume, a descoperit, în urma unei investigaţii interne, acte de corupţie în ţările din estul Europei şi în Rusia.

Ancheta internă a Teva, condusă de un consilier independent angajat de companie, a fost demarată de la începutul anului trecut după ce Departamentul de Justiţie al Statelor Unite a avut suspiciuni privind existenţa unor practici neortodoxe în America Latină. Autorităţile americane au solicitat investigaţii pentru că Teva, companie israeliană, este listată pe NYSE. Aceste practici intră încalcă legea anti-corupţie Foreign Corrupt Practices Act din Statele Unite.

Afacerile companiei în ţările în care s-au făcut investigaţii ar putea avea de suferit întrucât Teva ar putea fi amendată şi implicată în procese de uzură.

Acest scandal afectează compania la scurtă vreme după demisia CEO-ului Jeremy Levin, care a părăsit Teva în contextul procesului de reducere a costurilor prin care urmau să fie concediaţi 5.000 de angajaţi.

Autorităţile din Statele Unite au anchetat mai mulţi producători importanţi de medicamente, inclusiv Pfizer, AstraZeneca, Bristol-Myers Squibb şi GlaxoSmithKline, în legătură cu posibile acte de corupţie din alte ţări. Companiile sunt suspectate că angajaţii lor mituiesc oficiali pentru protejarea sau creşterea afacerii. De exemplu, GlaxoSmithKline se confruntă cu o scădere a vânzărilor din China (minus 61% pe trimestrul trei), în urma unei anchete demarate de autorităţile din această ţară.

În 2011, compania Johnson & Johnson a plătit o amendă de 70 de milioane de dolari după ce a fost acuzată că ar fi mituit chirurgi din Grecia şi doctori din România şi Polonia pentru ca aceştia să le folosească şi prescrie produsele.

Foreign Corrupt Practices Act din Statele Unite implementată în anul 1977, interzice mituirea de către companii a oficialilor străini. Legea a fost adoptată în urma unei anchete lansate de Securities and Exchange Comission (SEC), Comisia Valorilor Mobiliare din Statele Unite, din 1970. Ancheta a scos la iveală 400 de companii americane care plătiseră mită în valoare de aproximativ 300 de milioane de dolari în străinătate, potrivit Departamentului de Justiţie din Statele Unite.