5 profesii cu risc sporit de apariţie a depresiei

Persoanele care au profesii de top sunt mai expuse riscului de a avea un episod drepresiv FOTO Shutterstock

Unele profesii predispun la depresie mai mult decât altele, principalele cauze fiind nivelul ridicat de stres, numărul mare de ore de muncă şi lipsa de control şi predictibilitate a activităţii.

Persoanele care au profesii din categoria „gulere albe” sunt mai afectaţi de depresie decât populaţia generală, care include şi şomerii sau persoanele fară adăpost, potrivit unui studiu efectuat de organizaţia Beyond Blu din Australia. 

Cel mai risc în această privinţă l-ar avea avocaţii, care sunt rareori dispuse să îşi recunoască problemele şi să apeleze la ajutor specializat. Datele au relevat în cazul lor un risc de 2,5 ori mai mare, comparativ cu restul populaţiei. 

Afectaţi de depresie mai sunt, conform studiului citat, analiştii din asigurări, contabilii, IT-iştii, arhitecţii şi inginerii.

În cealaltă parte a globului, în SUA, un studiu efectuat de health.com a confirmat această situaţie, prezentând un top 5 al categoriilor profesionale expuse riscului de depresie.

1. Specialiştii din domeniul sănătăţii (medici, asistente, terapeuţi), care lucrează adeseori foarte mult, pot avea un program de lucru imprevizibil şi sunt în permanenţă expuşi unor situaţii-limită în care, nu de puţine ori, viaţa pacienţilor este în mâinile lor.

2. Artiştii, scriitorii şi oamenii din industria divertismentului, a căror profesie se asociază de multe ori cu ore de lucru imprevizibile, venituri inconstante şi izolare.

3. Profesorii, prin prisma specificului activităţii lor, ei având rolul să răspundă exigenţelor copiilor, părinţilor şi celor ale managementului şcolii, fiecare dintre aceştia având aşteptări şi criterii diferite de eficienţă.

4. Agenţii de intermedieri financiare, consultanţii financiari şi contabilii, care au un grad foarte redus de control asupra pieţei pe care activează şi de predictibilitate asupra rezultatelor muncii lor, cuplate cu o responsabilitate foarte mare pentru utilizarea adecvată a resurselor financiare ale unor întregi companii sau a finanţelor personale ale clienţilor persoane fizice.

5. Agenţii de vânzări, din cauza deplasărilor numeroase care îi izolează de familie şi prieteni, a numărului de ore lucrate, a presiunii constante pentru obţinerea rezultatelor aşteptate, precum şi a imprevizibilităţii veniturilor.

Depresia este în prezent principala cauză de incapacitate de muncă la nivel mondial, conform ultimelor date publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 2014. 

Depresia ne costă pe noi, românii, aproximativ 1% din PIB, în primul rând prin costurile indirecte legate de scăderea productivităţii, creşterea numărului de zile de concediu (medical sau fără plată), a absenteismului precum şi a ceea ce literatura de specialitate numeşte »presenteeism» – situaţia în care persoana aflată în suferinţă se prezintă la locul de muncă, dar este total neproductivă”, a declarat Andreea Enache-Tonoiu, Director General al Centrului Medical Bellanima, prima clinică dedicată tratării depresiei din România.

Studiile au arătat că 1 din 6 cazuri de depresie are printre principalii factori generatori stresul la locul de muncă.

CITEŞTE ŞI:

5 metode verificate de a-ţi îmbunătăţi dispoziţia

Indiferent că suntem mai temperamentali ori mai calmi, emoţiile negative se insinuează în universul interior al fiecăruia dintre noi, ducând la unele dezechilibre deloc de neglijat. De aceea, este important să le contracarăm, mai ales că metodele sunt simple şi la îndemână.

Inflamaţia, „legătura bolnăvicioasă“ dintre depresie şi diabet

Ce au în comun depresia şi diabetul? Cercetătorii londonezi anunţă că au dezlegat misterul, după ce au descoperit că persoanele care suferă atât de depresie, cât şi de diabet, au mai mulţi markeri inflamatori în organism.