Românii sunt fruntaşi la tratarea răcelilor şi durerilor în gât cu antibiotice
0În ciuda avertizărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în România se consumă în continuare antibiotice în mod nejustificat, mare parte dintre ele pentru tratarea răcelii şi durerilor în gât.
Un studiu recent al Societăţii Române de Rinologie* trage un nou semnal de alarmă cu privire la obiceiul periculos de a trata răcelile şi gripa, cauzate de virusuri, cu antibiotice, care nu au niciun efect asupra acestora.
Conform rezultatelor, în fiecare an, 4,5 milioane de români apelează la tratament cu antibiotice pentru a combate simptomele răcelii comune, iar 30% dintre aceştia o fac fără o vizită la medic în prealabil. Cei mai mulţi dintre ei se documentează cu privire la tratamentul ales de la cunoştinţe şi familie sau de pe Internet.
Primul pas, medicamentele simptomatice
Specialiştii susţin că, atunci cand vorbim despre răceala comună şi durerea în gât, medicamentele simptomatice sunt soluţia eficientă şi potrivită. De exemplu pentru durere in gat sunt recomandate pastilele de supt sau sprayurile pentru gat, iar pentru alte simptome, cum sunt durerea de cap, de urechi şi febră se recomandă medicamente antiinflamatoare administrate pe cale orală sau medicamente pentru desfundat nasul.
Rezistenţa la antibiotice, o ameninţare tot mai mare pentru sănătatea publică
Obiceiul de a lua antibiotice la cea mai uşoară răceală sau durere în gât contribuie semnificativ la creşterea rezistenţei la antibiotice, un fenomen care are consecinţe dramatice, precum perioade prelungite de boală, toxicitate crescută, sechele în urma bolii şi costuri mult mai mari necesare pentru tratarea bolilor.
Peste 700.000 de oameni pierd anual lupta cu bolile cauzate de bacteriile care au devenit rezistente la antibiotice, iar România se află, conform Centrului European de Control al Bolilor, pe locul trei între statele membrie ale uniunii Europene, ca număr de decese cauzate de acestea.
*Studiul Cum se tratează românii de răceală şi gripă? A fost efectuat la cererea Societăţii Române de Rinologie, în perioada 10.10-17.10 2019, pe un eşantion reprezentativ de 1566 de persoane, care reproduce, din punct de vedere al principalelor caracteristici, structura socio-demografică a populaţiei utilizatorilor de Internet din România, 18+.