Când este necesară colonoscopia

Când este necesară colonoscopia

Colonoscopia este indicată mai ales după 50 de ani fiind investigaţia care poate depista cancerul de colon în stadiu incipient FOTO 123 RF

Depistat la timp, cancerul de colon poate fi tratat crescând sensibil şansele de supravieţuire ale pacienţilor. Necazul este că, de cele mai multe ori, evoluează fără simptome, astfel că bolnavii ajung la medic în stadii tardive. Colonoscopia rămâne investigaţia de bază pentru depistarea timpurie a acestui tip de cancer, precum şi a leziunilor precursoare ale cancerului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Atunci când avem o durere de burtă sau o tulburare de tranzit intestinal, nu ne gândim că poate fi ceva serios. Uneori, însă, aceste simptome pot anunţa boli grave şi este important să ştim să facem diferenţa. Adriana, 40 de ani, din Bucureşti, a fost diagnosticată în decembrie 2016 cu cancer colorectal. „Înainte de diagnostic am avut cam jumătate de an tulburări de tranzit intestinal: constipaţie alternând cu diaree. Nu m-am gândit că ar putea fi ceva grav. Am dat vina pe alimentaţie, pe stres, credeam că am un colon iritabil. Până într-o zi, când am avut dureri atât de mari, încât am mers la medic şi mi-a fost recomandată colonoscopia“, povesteşte pacienta.

„Nu-mi venea să cred“

Investigaţia medicală coroborată cu alte teste a indicat un cancer de colon de gradul IV, ultimul. „Vestea m-a bulversat pe moment. Nu mi-a venit să cred. În decembrie 2016 am fost operată şi am început chimioterapia, iar în decembrie 2017 am fost operată de metastaze la ficat. Acum, de trei luni, fac din nou chimioterapie. Sper ca totul să fie în regulă la următorul RMN“, adaugă Adriana.

Pacienta mai spune că, în afara faptului că merge săptămânal la Institutul Clinic Fundeni şi că are erupţii pe faţă – efectul chimioterapiei –, are o viaţă normală. „Sunt singurele lucruri care mă deranjează şi care mă fac să nu mai am viaţa pe care o aveam înainte, când nu ieşeam din casă fără fond de ten şi pudră.“ Adriana a avut o mătuşă care a decedat în urma unui cancer de colon, însă atunci nu s-a gândit că acesta ar putea fi un factor de risc pentru ea. „Asta e!“

„Nu am avut niciun fel de simptome“

Ciprian, 41 de ani, a fost diagnosticat şi el, în septembrie 2017, în Marea Britanie, cu cancer de colon cu multiple metastaze hepatice. „Aveam 40 de ani şi nu am mers la investigaţii medicale pentru aşa ceva, ci pentru un RMN cardiac, necesar pentru a depista eventualele complicaţii după un transplant de rinichi pe care l-am făcut în urmă cu nouă ani. RMN-ul a cuprins întreaga cutie toracică şi a permis, pe lângă vizualizarea arterelor, şi evidenţierea metastazelor hepatice, dar şi a tumorii de colon, care era situată în partea superioară a abdomenului“, povesteşte el. Mai făcuse un RMN, în mai 2017, în România, care nu indicase nimic îngrijorător. „Totul era absolut normal, pentru ca, la diferenţă de patru luni, să fie descoperit cancerul. Am crezut că este o glumă. Nu am avut niciun fel de simptome. Mă simţeam foarte bine, nu am pierdut în greutate, pentru ca la ultimul RMN să fie evidenţiate metastazele hepatice.“

Medicaţia imunosupresoare pe care o lua Ciprian complica lucrurile. „În România am făcut endoscopie, colonoscopie şi CT şi s-a demonstrat că medicii din Marea Britanie au avut dreptate. Nu că nu i-aş fi crezut. Dar am vrut şi un second opinion.“

„N-am rupt cluburile în două“

Ciprian se tratează în România şi consideră că, în primul rând, bătălia împotriva bolii trebuie câştigată pe plan psihic. „Am urmat întocmai indicaţiile medicului, am şase luni de chimioterapie şi, de la multiple metastaze hepatice, am ajuns la două. Ceea ce e foarte important din punctul meu de vedere este că foarte mulţi pacienţi, atunci când află diagnosticul, cedează psihic. Faptul că ceri sprijinul, că ai nevoie de un psiholog nu înseamnă că eşti nebun, aşa cum cred foarte mulţi. E dreptul fiecăruia să ceară ajutor dacă crede că asta îl ajută. Acum, mă simt foarte bine, îmi desfăşor activitatea în mod normal“, adaugă pacientul.

Şi Ciprian a avut o rudă apropiată care a murit în urma unui cancer de colon. „Mama mea a decedat în 2005 din cauza unui cancer de colon, la 64 de ani. În rest, n-am avut probleme, am dus o viaţă normală, am fost sportiv de performanţă, n-am fumat, n-am băut, n-am rupt cluburile în două, şi s-a întâmplat.“ Important este să mergem să ne investigăm, conchide Ciprian.

Fumatul şi alimentaţia săracă în fibre, factori de risc

Riscul de cancer creşte odată cu vârsta, dar, aşa cum au demonstrat Adriana şi Ciprian, cancerul de colon poate să apară şi la persoane mai tinere, atrage atenţia conf. dr. Adina Croitoru, medic primar oncolog la Institutul Clinic Fundeni. „Practic, cancerul este apanajul vârstei înaintate. Pe măsură ce apar mai multe mutaţii, cu atât riscul de cancer e mai mare.“

În 90% din cazuri, cancerul de colon apare la persoanele trecute de vârsta de 50 de ani şi doar în 3% din cazuri la persoane sub 40 de ani. Alţi factori de risc sunt fumatul, obezitatea, alimentaţia – regimurile bogate în grăsimi şi sărace în fibre. La aceştia se adaugă colita ulcerativă şi boala Crohn – boli inflamatorii care favorizează apariţia displaziei celulelor şi apariţia cancerului, sindromul Lynch – boală congenitală care creşte riscul de cancer de colon. „Risc crescut există şi în familiile cu cazuri de cancer de colon. Iar pacienţii care au deja un cancer de colon, riscă să-l facă şi pe al doilea“, avertizează conf. dr. Croitoru.

90% supravieţuire în stadii incipiente

Cu cât cancerul de colon este depistat mai devreme, cu atât şansele de supravieţuire sunt mai mari pentru pacienţi. „Dacă se descoperă în faza de carcinom in situ, se poate trata. Dacă nu a depăşit membrana bazală, nefiind vascularizat, nu dă metastaze la distanţă“, explică conf. dr. Adina Croitoru mecanismul de formare a cancerului. Într-un stadiu iniţial, dacă se aplică intervenţia chirurgicală sau excizia endoscopică a polipului, rata de supravieţuire la cinci ani ajunge la 90%. „Pe măsură ce tumora creşte şi pătrunde în toate straturile peretelui colonic sau rectal, apar metastazele. Deci apare un cancer loco-regional care, odată ce a depăşit întreg peretele colonic, începe să dea metastaze la distanţă, în care supravieţuirea la cinci ani nu depăşeşte 40%.“

Potrivit conf. dr. Croitoru, de foarte multe ori, acest cancer este complet asimptomatic: „Sunt pacienţi care nu au niciun fel de simptom până în stadiul IV.“ Conf. dr. Dan Cristian, medic primar chirurgie, cu competenţă în endoscopie digestivă, în cadrul Clinicii Bio-Medica Internaţional Bucureşti, confirmă: polipii de mici dimensiuni sunt, de regulă, complet asimptomatici, de aceea este necesar screeningul după vârsta de 50 de ani, explică. „Polipii de dimensiuni mai mari pot da uneori simptome precum: scaune cu sânge, modificări ale obiceiurilor de defecaţie – constipaţie, diaree, obstrucţie intestinală, dureri abdominale, dar toate aceste simptome pot avea şi alte cauze. Cel mai frecvent întâlniţi sunt polipii hiperplastici şi polipii adenomatoşi. Dintre aceste două tipuri, numai polipii de tip adenomatos – două treimi dintre polipi – au potenţialul de a se transforma malign. Cu cât un polip adenomatos este mai mare ca dimensiuni, cu atât creşte potenţialul de a deveni malign“, adaugă conf. dr. Dan Cristian.

Biopsie optică pentru vizualizarea leziunilor suspecte

Colonoscopia reprezintă principalul test de screening al cancerului de colon şi unul dintre cele mai importante instrumente prin care se poate reduce mortalitatea prin acest tip de cancer. „Investigaţia ajută la depistarea timpurie a cancerului de colon, precum şi a polipilor colonici – leziuni precursoare ale cancerului – atunci când există mai multe şanse de tratare.“ Procedura durează o oră şi presupune examinarea sub anestezie a interiorului colonului pacientului, cu ajutorul unui endoscop dotat cu lentile şi cameră TV luminată. Dacă în timpul colonoscopiei sunt detectate leziuni suspecte, următorul pas este, în mod uzual, realizarea unei biopsii pentru a confirma sau infirma diagnosticul de cancer.

„În prezent, există o alternativă de ultimă generaţie pentru biopsie – sistemul de biopsie optică direct în interiorul tubului digestiv, despre care oamenii de ştiinţă spun că ar putea înlocui complet biopsia clasică invazivă. Tehnologia Cellvizio este, de fapt, un microscop minuscul dotat cu un laser de mare viteză. Instrumentul poate fi montat pe orice endoscop clasic şi poate realiza fotografii microscopice în timp real ale colonului, dar şi ale căilor biliare şi pancreatice, diferenţiind astfel leziunile canceroase de cele necanceroase şi eliminând incertitudinile. Se salvează astfel timp preţios în detectarea cancerului, întrucât putem avea acces la microstructura ţesuturilor în timp real“, afirmă conf. dr. Dan Cristian.

Până în prezent, doar biopsia clasică putea oferi imagini microscopice ale leziunilor suspecte şi, implicit, pe baza ei se putea pune diagnosticul, adaugă acesta. „În prezent, cu ajutorul acestei aparaturi, medicii pot avea acces la aceste imagini pe calculator, fără a fi nevoie să preleveze probe pentru efectuarea unei biopsii. Zeci de mii de pacienţi au beneficiat până în prezent de biopsii optice“, mai spune conf.dr. Dan Cristian.

„Diagnosticul de cancer este unul histopatologic“, este categorică conf. dr. Adina Croitoru. „Nu este imagistic. Colonoscopia virtuală poate să vadă tumoarea, dar nu pune diagnosticul. Nu poate face examen histopatologic“, potrivit acesteia.

Pentru stabilirea stadiului de boală, este nevoie de un CT de torace, abdomen şi pelvis, întrucât acest tip de cancer dă metastaze hepatice, peritoneale şi pulmonare. Tratamentul este atât chirurgical, cât şi radiologic şi chimioterapic.

Un test care poate salva viaţa

În stadiile avansate, când cancerul de colon dă simptome, una dintre principalele manifestări este prezenţa sângelui în scaun. „Una dintre cele mai simple metode de depistare a acestor sângerări este testul Hemocult. Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer – FABC – oferă gratuit 500 de teste tuturor celor interesaţi. Pentru aceasta, este important să intre pe site-ul invingemcancerul.ro şi să solicite testul care va fi trimis la adresă. Trebuie să lăsăm ruşinea la o parte, să nu ne fie frică, şi să facem acest test simplu, în intimitate, acasă. Este un test care ne poate salva viaţa“, afirmă Cezar Irimia, preşedintele FABC.

10.000 de cazuri noi pe an

Sângerările în scaun pot apărea şi din alte motive, care nu au legătură cu patologia oncologică. „Recomandăm, ca prim pas, în cazul unui rezultat pozitiv, o discuţie cu medicul de familie. Dorim să încurajăm oamenii să-şi facă anual această analiză, mai ales pe cei cu vârste de peste 50 de ani. Acţiunea noastră e prima de acest gen derulată în România, în lipsa unui program naţional de screening în această formă de cancer“, mai spune Cezar Irimia.

Deşi 25 din totalul ţărilor UE au un program de screening de cancer, România nu se numără printre ele. Conform estimărilor, cancerul de intestin gros e a doua cea mai frecventă formă de cancer în ţara noastră, după cancerul pulmonar. „În fiecare an, sunt diagnosticate peste 10.000 de noi cazuri, multe în faze avansate. Anual, peste 5.600 dintre cei diagnosticaţi pierd lupta cu boala. Credem că e necesară implementarea unui program de screening prin care să poată fi diagnosticate cazuri în faze incipiente şi tratabile ale bolii“, a conchis Irimia.

Mortalitatea, în creştere

În România, incidenţa generală a cancerului colorectal este medie faţă de cea europeană, cu 28,5 cazuri noi la suta de mii de locuitori, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Trendul este însă crescător în ceea ce priveşte mortalitatea: 24,7 la suta de mii de locuitori.

citeste totul despre: