Cele mai frecvente mituri despre nutriţia peste vârsta de 50 de ani

După vârsta de 50 de ani, organismul nu mai digeră în acelaşi fel mâncarea, comparativ cu anii tinereţii. Metabolismul încetineşte, suntem predispuşi să pierdem masă musculară şi să acumulăm multe kilograme în plus.

După vârsta de 50 de ani, organismul nu mai digeră în acelaşi fel mâncarea, comparativ cu anii tinereţii. Metabolismul încetineşte, suntem predisăuşi să pierdem masă musculară şi să acumulăm multe kilograme în plus.

Prin urmare, este mai dificil să ne asigurăm de toţi nutrienţii de care avem nevoie şi să ne păstrăm o greutate normală, este de părere dieteticianul Nancy Farrell, purtătoare de cuvânt a Academiei de nutriţie şi dietă, citată de site-ul de ştiri medicale webmd.com.

„Nu este vorba despre a evita anumite alimente, ci despre a le alege pe cele mai potrivite pentru fiecare“, a completat aceasta.

Riscurile de diabet, obezitate, atacuri de cord sau vasculare sunt mai mari pe măsură ce îanintăm în vârstă, astfel că persoanele trecute de vârsta de 50 de ani trebuie să fie mai atente la numărul de calorii şi să mănânce mai puţine alimente bogate în zahăr sau grăsimi solide, precum untul sau cele folosite pentru frăgezirea aluatului.

Experţii susţin că bărbaţii peste vârsta de 50 de ani şi cu o activitate fizică moderată ar trebui să consume între 2.200 şi 2.400 de kilocalorii pe zi, în timp ce femeile, circa 1.800. Aceasta presupune o citire atentă a etichetelor produselor pe care intenţionăm să le consumăm,dacă vrem să ne menţionem sănătoşi după vârsta de 50 de ani, atrag atenţia specialiştii.

Mai există însă multe prejudecăţi legate de nutriţia acestei vârste care ar merita clarificate.

Mit: Din moment ce metabolismul încetineşte, trebuie să mănânc mai puţin

Nu este necesar, susţine Farrell. Pe măsură ce îmbătrânim poate fi mai greu pentru organismul nostru să extragă şi să utilizeze vitaminele şi mineralele precum B12, calciu, zinc sau fier. Şi unele medicamente poate face această sarcină şi mai grea. În plus, unele persoane adulte nu au suficientă vitamina D, de care este neapărată nevoie pentru oase şi musculatură puternică. Situaţia este frecventă pentru că foarte mulţi nu au suficiente lactate în dietă şi nici nu stau la soare pentru a permite organismului să producă vitamina. Aceasta înseamnă că trebuie consumate mai multe alimente de un anumit tip şi mai puţine de alt tip pentru a avea o nutriţie corectă. De exemplu, poate fi nevoie de a consuma mai multe proteine şi de a face mai multe exerciţii fizice pentru a contrabalansa pierderea musculară, mai spune Farrell. Sau poate fi nevoie de mai multe fructe şi legume.

Mit: Suplimentele sunt bune pentru mine, deci mai multe sunt mai bune

Pentru că, pe măsură ce îmbătrânim, organismului îi este mai greu să extragă nutrienţii de care are nevoie din alimentaţie, multe persoane în vârstă obişnuisc să ia suplimente de calciu şi vitamina D pentru a menţine oasele puternice. Dar beneficiul nu este automat. În privinţa calciului, acesta poate fi luat în cantătăţi tot mai mari fără a putea fi însă asimilat. Rezultatul este nu doar o urină mai scumpă, dar şi pietre la rinichi, avertizează specialiştii. Sfatul este de a vorbi cu medicul înainte de a lua orice fel de supliment alimentar. Doar el ştie ce e nevoie să luăm şi în ce cantitate.

Mit: Nu mi-e foame chiar acum. E-n regulă dacă sar peste masă.

Bine este să respectăm un program regulat. Corpul nostrum este ca un foc de tabără, apreciază Farrell. Şi, dacă avem un foc de tabără în curtea din spate, din când în când trebuie să-l alimentăm cu lemne pentru a-l menţine. La fel şi cu metabolismul normal.

Mit. Este prea târziu pentru a-mi schimba obiceiurile

Am văzut pacienţi cu boli semnificative şi cronice care se înrăutăţiseră şi care căutau o soluţie de a încetini degradarea stării de sănătate. Aceştia şi-ar fi dorit să fie mai atenţi în tinereţe la sănătatea şi la dieta lor, mai spune Farrell. Dar, deşi poate fi mai greu să-ţi schimbi comportamentul alimentar pe care îl ai de zeci de ani, nu este imposibil. Atunci când eşti îngrijorat de numărul de kilograme prea mare, caută acele alimente care-ţi pot furniza nutrienţi fără un număr mare de calorii. Astfel de alimente sunt fructele şi legumele, făinoasele integrale, leguminoasele şi nucile. Carnea slabă, ouăle, fructele de mare intră şi ele în această categorie, alături de brînza şi lactatele degresate. Băuturile dulci şi deserturile, alimentele care conţin unt, făinoasele rafinate precum pâinea albă şi pastele, au foarte multe calorii însă puţini nutrienţi.

Mit: Este vorba despre dietă

Nutriţia de bună calitate nu este legată întotdeauna de ceea ce aducem acasă de la magazin. O serie de lucruri pot influenţa cât de bine mâncăm pe măsură ce îmbătrânim. De pildă, lipsa dinţilor ne poate face să excludem din dietă anumite alimente, la fel şi pierderea anumitor simţuri precum mirosul şi gustul. Unele persoane au dizabilităţi fizice care le împiedică să se descurce singure, probleme financiare sau psihice. „Singurătatea este adesea legată de o nutriţie precară, astfel că este important pentru fiecare să se menţină implicat în comunitate“, conchide Farrell.