Ex occidente lux, via Kremlin
0Deputaţii francezi au adoptat recent un proiect de lege ce transformă în infracţiune negarea genocidului armenilor.
Asta după ce Hexagonul recunoscuse în 2001, mai mult simbolic, crimele în masă comise împotriva etnicilor armeni din Turcia între 1915-1917. Părţile armeană şi turcă nu convin asupra a ceea ce numesc „genocid" şi, respectiv, „tragicul eveniment". Franţa recunoaşte două genocide: Holocaustul (incriminat şi printr-o lege separată) şi mai sus-menţionata exterminare a armenilor. Preşedintele Sarkozy a cerut Turciei „să se uite în ochii propriei istorii". Genocidul armean a fost recunoscut de Parlamentul European încă din 1987. Atinşi, cu mărunte excepţii, de o invariabilă amnezie, politicienii occidentali nu se uită însă în ochii propriei istorii în cazul cutremurătorului prin proporţii genocid comis de regimurile comuniste pe întinderea a peste 70 de ani, începând cu victimele din primele Gulaguri (1918).
După '89 s-au putut aproxima cu mai mare precizie atât consecuţia sinistră de apogee ale genocidului comunist, cât şi numărul persoanelor ucise. În „Introducerea" la „Cartea neagră a comunismului" (Ed. Humanitas, 1998), sursele creditate de istoriografia de specialitate îl determinau pe reputatul cercetător francez Stephane Courtois să aprecieze că regimurile comuniste au „omorât aproape 100 de milioane de oameni" printr-un sofisticat sistem de asasinate în masă (execuţii, omoruri prin înfometare, deportări, lagăre de muncă forţată etc.).
În 25 ianuarie 2006, în pofida somaţiei evidenţelor şi a unor îndelung aşteptate reparaţii morale, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a votat cu chiu, cu vai, o rezoluţie de condamnare a „crimelor regimurilor comuniste totalitare" (cu subtextul că ar fi existat şi regimuri comuniste netotalitare...), dar a respins o simplă recomandare privind organizarea de dezbateri internaţionale pe această temă, deschiderea arhivelor, revizuirea manualelor şcolare etc. Parlamentul European încă mai reflectează (?). Tocmai a recunoscut, în februarie anul acesta, genocidul împotriva populaţiei rroma. Cât priveşte Parisul, va curge încă multă apă pe Sena până când, într-o zi a vindecării unei memorii vinovate de bolşevism latent, va consimţi şi asupra recunoaşterii genocidului comunist. Occidentul are de recuperat decenii de făţărnicie complice, de politici duplicitare şi de dezonorare. De prea multe ori, lumina Occidentului nu ajungea până la noi, sateliţii Moscovei, pentru că nu primea aprobare de la Kremlin.
Radu Călin Cristea este analist politic şi scrie pentru ''Adevărul''