Legendele maratonului: Cu ce timp a terminat cursa primul român care a alergat 42 de kilometri

Greu de spus cine a fost primul român care a alergat şi a câştigat un maraton. Trebuie să ne ducem spre anii 1900 şi să căutăm printre atleţii care uneori fugeau pentru România alteori pentru Imperiul Austro-Ungar.

Orice pasionat de atletism şi de alergare a auzit, mai mult sau mai puţin, de Spiridon Louis, grecul care a câştigat prima cursă de maraton olimpic, în 1986. A fost însă aceasta primul om care a alergat şi a câştigat un maraton?

Michel Breal, un filolog francez, bazat pe o legendă, a lui Fidipide, care a parcurs distanţa de la localitatea Maraton la Atena pentru a anunţa victoria grecească împotriva perşilor, se gândeşte să introducă în programul primei ediţii a Jocurilor Olimpice moderne, în 1896, proba de maraton, o alergare lungă care să ”îngenuncheze” şi pe cei mai puternici. Cursa de la Atena a avut aproximativ 40 de kilometri lungime, la start fiind 17 sportivi, un ungur, un francez, un australian, un american şi restul greci. Şi o femeie a încercat să alerge alături de cei 17 temerari, Stamata Revithi, dar, bineînţeles, nu a fost lăsată să plece în cursă. S-a dovedit o corvoadă pe care doar 8 sportivi au dus-o până la capăt, doar primii trei fiind cronometraţi: Spiridon Louis (2.58.50), Charilaos Vasilakos (3.06.03) şi Gyula Kellner (3.06.35). A fost, spun datele de atunci, o cursă bine organizată, cu multe puncte de hidratare pe parcursul traseului, cu un ”antemergător”, bineînţeles atunci nu era o maşină ci un om călare, şi cu soldaţi pe post de voluntari care ţineau mulţimile departe de alergători.

A fost însă Spiridon Louis primul om care a alergat şi a câştigat maratonul, acel maraton aşa cum îl cunoaştem noi în ziua de astăzi? Nu!

Să-l cunoaştem pe Charilaos Vasilakos, primul vice-campion olimpic la maraton! Născut în 1875, în Pireu, Vasilakos a studiat dreptul şi a lucrat în cadrul tribunalului din Atena, în timpul liber fiind însă un atlet dedicat, un alergător împătimit, membru al clublui Panellionios. La maratonul olimpic nu i-a făcut faţă lui Spiridon, dar poate şi pentru că cu două săptămâni înainte mai alergase un maraton. Fusese o cursă organizată în cadrul Jocurilor Panelenice, un fel de trial pentru a alege o echipă pentru prima ediţie a Jocurilor Olimpice moderne, o cursă pe care avocatul a câştigat-o cu un timp 3 ore şi 18 minute. S-a dedicat, după JO, evenimentelor de marş, în 1900 câştigând prima cursă de 1.000 de metri marş care s-a ţinut în Grecia. Vasilakos a devenit membru al guvernului elen, a avut o reputaţie de om onest şi integru şi, mai mult, a contestat rezultatul conaţionalului său Spiridon Louis, lăsând să se înţeleagă că acesta nu a câştigat cursa olimpică corect.

Au mai fost şi alte curse de maraton înainte? Bineînţeles, ne referim la probă aşa cum o cunoaştem azi, chiar dacă nu avea aceeaşi distanţă, 42 de kilometri şi 195 de metri. Se pare că da, dar detaliile sunt puţine. Cele două curse care au mai fost au legătură tot cu maratonul olimpic, fiind curse pregătitoare. Una în februarie 1896, cu doi alergători care au parcurs distanţa, unul din ei fiind acuzat însă că a fost cărat pe câţiva kilometri într-o căruţă. Şi o alta, cu o lună înainte de Jocurile Olimpice, în care se pare că Spiridon Louis a terminat al cincilea.

Trecem Oceanul, în America. Înnebuniţi de maratonul olimpic, membrii clubului atletic din New York au făcut şi ei o cursă, pe o distanţă de 25 de mile. Apoi, în 1897, s-a născut maratonul Boston, care a rămas cel mai vechi maraton din lume, fiind ţinut în fiecare an (excepţie în 1918 când s-a făcut în loc o ştafetă militară). Primul câştigător al magnificei curse din Boston a fost J.J McDermott, atlet care a alergat traseul în 2.55.10. Acesta este de fapt şi primul american care a alergat şi câştigat o cursă de maraton din America, el participând şi la cursa din 1896, din New York.

Greu de spus cine a fost primul român care a alergat şi a câştigat un maraton. Trebuie să ne ducem spre anii 1900 şi să căutăm printre atleţii care uneori fugeau pentru România alteori pentru Imperiul Austro-Ungar. Ne oprim la Ludovic ”Lajos” Gall, sportiv legitimat la mai multe cluburi din Braşov. S-a născut în 1900 şi a fost unul dintre cei mai buni fondişti români ai perioadei, fiind selecţionat chiar şi la o ediţie a Jocurilor Olimpice. Primul lui timp consemnat la o cursă de maraton a fost în 1933, 3.02.41. A fost campion balcanic şi naţional al probei, cel mai bun timp al lui pe această distanţă fiind 2.47.00, realizat în 1936.

Cel mai mare maraton din România are loc la Bucureşti, în perioada 13-14 octombrie, anul aceasta ajungând la ediţia a 11-a. Prima ediţie, în 2008, a fost câştigată de un kenyan Maundo Muendo (2.15.48), iar la fete, de Valentina Delion (2.49.52). La băieţi, românii nu au câştigat niciodată această competiţie, pe când la fete, tricolorele s-au impus de trei ori. În afară de Delion în 2008, au mai terminat primele şi Daniela Cârlan (2.44.49, în 2009) şi Paula Todoran (2.41.23, în 2014).