CTP, în delir după ce Halep a spulberat-o pe Kerber: „Mangusta, totul sau nimic! Ce dracu joc eu?“

Simona Halep s-a calificat în finala turneului de la Montreal, după ce a eliminat-o pe nemţoaica Angelique Kerber, numărul 2 WTA.

Partida Simonei a fost urmărită cu interes de Cristian tudor Popescu, care a consemnat pe republica. ro, sub titul "Mangusta, totul sau nimic!", concluziile sale. 

"Simona a câştigat acest meci uriaş chiar când începusem să cred că-l va pierde. La 1-0 în setul decisiv pentru Kerber, nemţoaica are minge de break, Simona o îndoaie pe fund cu o lovitură tare, mingea vine înapoi uşoară, înăltuţă, lângă fileu, în stânga, Simo are timp şi să-şi facă unghiile ca să ajungă la ea, ajunge, şi o expediază, crispată, cu disperare, în cros, cu reverul, afară! Apoi rămâne încremenită câteva secunde, privind fără să vadă... Break, 2-0 Kerber..Ei, de aici, Mangusta parcă şi-a spus: „Ce dracu joc eu aici? Mă autopresez, mă stresez, am mereu scorul în cap, aştept să îmi vină puncte de la sine... Totuşi, Kerber e numărul 2 mondial, ca s-o bat trebuie să ridic jocul la totul sau nimic. Ori îmi dă 6-0, ori o întorc”.

Şi a întors-o, ca în port la Constanţa. Mai întâi i-a tras trei torpile consecutive, cu toată forţa de care e capabilă, a făcut re-break-ul, după care a angajat-o pe Kerber în nişte schimburi criminale, care pe care, dându-şi drumul la maximum la mâini şi la picioare.

Şi puternica Angelique a cedat fizic, spre uimirea mea, 6 ghemuri la rând; în ultimul, pierdut pe propriul serviciu, arăta epuizată.

De ce n-a câştigat Simona în două seturi, după un 6-0 trăsnet în primul? Pentru că în setul 2, la 3-2 pentru ea, a avut vreo 3 mingi de 4-2 şi n-a reuşit să-i facă break nemţoaicei. Egalată la 3, a dat cu racheta de pământ, de bine ce tocmai îi admirasem până atunci capacitatea de a-şi digera greşelile rapid. Având 3-2 în întâlnirile directe cu Kerber, i s-a părut „normal” să câştige în două seturi. Orgoliu şi frustrare. Pe care i-a mai tuns-o Darren Cahill: „Rămâi calmă, de ce te încarci negativ, meciul ăsta poate să mai dureze 20 de minute, dar acceptă şi că pot să fie o oră şi 20 de minute. Rămâi agresivă şi serveşte în continuare cum am stabilit”.

Serviciul. Serviciul e cheia jocului bun al Simonei, aici, la Rogers Cup. Cahill i l-a modificat: nu mai aruncă ambele mâini sus simultan, ca Wawrinka, de pildă, întâi pleacă stânga, lansează mingea şi apoi vine dreapta din spate şi acoperă lovitura, ca la Djoković. Noul serviciu e mult mai constant şi sigur, cu procentaj bun pe primul, şi săritură înaltă, incomodă, pe al doilea, pentru că nu mai e plat, permite kick-ul. Şi, foarte important, îi pompează încredere în tot ce face pe teren....A fost un meci memorabil, de înalt nivel, între două jucătoare de supertop care ar trebui să-i lase fără replică pe haterii Simonei, ceea ce nu cred: parcă-i văd postând că o fi bătut-o pe nr. 2 mondial, dar lipseşte nr. 1, Serena Williams, aşa că...“