Vantu a fost adus la BRS de actualul sef al SIE, Gheorghe Fulga

Scandalul devalizarii Bancii Romane de Scont e in toi. Dupa 4 luni de supraveghere speciala impusa de BNR - 1 iulie - 1 noiembrie 2001 - urmate de alte 2 luni de decontare speciala si inspectii

Scandalul devalizarii Bancii Romane de Scont e in toi. Dupa 4 luni de supraveghere speciala impusa de BNR - 1 iulie - 1 noiembrie 2001 - urmate de alte 2 luni de decontare speciala si inspectii saptamanale, BRS a ajuns in pragul falimentului, intrand, de la 3 ianuarie curent, in regim de administrare speciala. Administratorul special numit de Banca Nationala - cu o leafa de 6.500 dolari, platita insa de BRS, ca si cazarea la ARO Palace si alte facilitati - acelasi Ioan Hidan care a condus echipa de supraveghere speciala. Calitate in care - sustin actionarii fondatori si angajatii bancii - acesta a avut la dispozitie, zilnic, timp de 4 luni, toate documentele privind operatiunile de la BRS, dezvaluind tunurile trase in acest interval de fostul presedinte Teodor Nicolaescu. Asa incat scuzele unor oficiali ai BNR - Nicolae Cinteza, seful Directiei generale de control din BNR, si Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Isarescu - cum ca in perioada supravegherii speciale nu puteau fi descoperite hotiile de la Banca de Scont nu pot fi inghitite nici macar de un handicapat mintal. Ca sa mai dreaga busuiocul, dupa ce scandalul de la BRS a erupt in mass-media, BNR s-a grabit, la finele anului trecut, sa faca plangere penala impotriva lui Nicolaescu. In paralel, actionarii brasoveni fondatori ai BRS - ajunsi minoritari in banca - au facut si ei plangere penala impotriva aceluiasi "Dorulet". Asa incat, la ora actuala, se desfasoara, simultan, doua anchete penale - una la sucursala din Bucuresti a bancii, instrumentata de IGP, cealalta la sediul social din Brasov al BRS, facuta de IPJ Brasov - plus o ancheta a BNR, tot la sucursala din Capitala, locul unde s-au consumat fraudele inimaginabile ale lui Nicolaescu and Co. Cum a ajuns Vantu stapanul BRS Cum a fost vanturata Banca Romana de Scont la ruleta Gelsor se cam stie, de acum, chiar daca nimeni nu cunoaste inca cifra exacta a pagubelor. Ceea ce publicul larg stie mai putin este cum a ajuns Sorin Ovidiu Vantu, cu Gelsor-ul sau, stapanul acestei banci. Intr-un succint remember, istoria ei este urmatoarea. Banca a fost infiintata, la Brasov, in 1996, de o serie de VIP-uri locale din sfera politico-economica - membri sau simpatizanti ai PDSR, deveniti apoi si ei pedeseristi cu acte-n regula - care fondasera, anterior ASINCO, o asociatie a industriasilor si comerciantilor brasoveni. Printre cei 38 de fondatori - 10 societati comerciale si 28 persoane fizice - figureaza firmele brasovene SIF Transilvania, Prescon, Fartec, Romradiatoare, Bere Aurora, Prems, Poiana Brasov SA, iar ca persoane fizice Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania, Constantin Teculescu, bancher, Gheorghe Fulga, consilier prezidential la Cotroceni, acum seful SIE, Alexandru Popa, atunci prefect de Brasov, g-ral Alexandru Ionas, atunci colonel si sef al IPJ Brasov, col. Mircea Bucur, seful actual al IPJ Brasov, Puiu Vladimir, atunci secretarul municipiului Brasov, Florian Firu, atunci subprefect, azi director general al SIF Transilvania, Vlad Marginean, atunci seful SRI Brasov, acum director in SIF Transilvania, Ioan Neculaie, patronul Prescon-ului, Otilian Neagoe, actual prefect de Brasov, Panait Niculescu, patronul de la Romradiatoare, Gheorghe Seghete, omologul sau de la Fartec, Romulus Moncha, atunci director general la Roman SA, azi secretar de stat in MIR, Ioan Seche, actual senator PSD, Filip Tiberiu si Cristian Tatar, mai-marii de atunci de la Tractorul etc. Cu un capital social de 12 miliarde lei, Banca Cmerciala "Astra", cu sediul la Brasov, a fost inmatriculata la Registrul Comertului la 1 iulie 1996, dupa ce, in aprilie acelasi an, primise autorizarea de constituire din partea BNR. Apoi, in septembrie '96, a primit si autorizatia de functionare din partea Bancii Nationale, autorizatie inlocuita cu o alta, definitiva, in ianuarie '97. Primul presedinte al bancii a fost Ioan Bincheci, secundat, ca vicepresedinti, de Anton Ciobanu si Florin Marius Moldovean. Ulterior, intrucat BNR nu si-a dat avizul pentru Vasile Dumitru, fostul presedinte al Daciei Felix, lui Bincheci i-a urmat in functia de presedinte Cornel Ionita. Cu toate disputele aparute, la un moment dat, intre actionarii fondatori, banca a izbutit sa-si faca loc, treptat, pe piata, functionand fara probleme. Asta pana spre mijlocul lui '98, cand disputele s-au agravat pana la punctul la care nici unul dintre actionarii fondatori nu a mai fost dispus sa participe la majorarea capitalului social, de la 25 la 50 de miliarde lei, impusa de BNR. Moment in care si-a facut aparitia firma Gelsor, a lui Sorin Ovidiu Vantu, aducand cu ea si avalansa de belele. BNR a dat un OK dubios Cum a ajuns firma lui SOV actionar majoritar la Banca "Astra", initial cu 50%, apoi cu aproape 51%, dupa cumpararea actiunilor fostului vicepresedintele Anton Ciobanu? Actionarii fondatori sustin ca fostul consilier prezidential Gheorghe Fulga, actual sef al SIE, a adus Gelsor-ul in banca. "Nu, dom'le, cum sa-l aduc eu, l-a aprobat CA-ul si AGA, dupa ce nimeni dintre fondatori nu a mai vrut sa puna bani la majorarea de capital social si nu s-a putut gasi nici un alt investitor dispus sa o faca", a negat insa Gheorghe Fulga la intrebarea pe care i-am pus-o in acest sens. Dupa care, la insistentele noastre, si-a nuantat raspunsul, recunoscand ca "Da, eu am contactat niste oameni care m-au dus la Gelsor". Aceasta insa doar dupa ce i-am amintit ca, la o AGA la care se discutase modificarea statutului si contractului de societate in asa fel incat actionarii fondatori sa fie protejati si sa pastreze controlul asupra bancii, Gheorghe Fulga se declarase impotriva si amenintase cu o contestatie in justitie. Seful SIE a mai recunoscut ca, dupa venirea Gelsor-ului, a fost angajat, intre iulie '99 si decembrie 2000, in calitate de consilier al bancii, cu o leafa de 1.500 de dolari lunar. La 31 decembrie 1998, Gelsor a virat cele 25 miliarde lei, cu care devenea actionar cu 50% la Banca "Astra" Brasov, iar in ianuarie '99 a obtinut si O.K.-ul de la BNR. O aprobare cel putin dubioasa - ca sa nu spunem de-a dreptul pe langa lege - cata vreme bilantul depus de Gelsor la BNR pentru a deveni actionar majoritar in banca era unul pe pierderi! Ca si bilanturile din anii urmatori, cand a mai facut 3 majorari de capital. Trupa ex-BNR a lui Vantu si... BRS La scurta vreme dupa ce a pus mana pe Banca "Astra", Sorin Ovidiu Vantu a trecut la "reorganizari" si "dezvoltari". Una dintre primele "mutari" - desantarea, la conducerea bancii, a unei trupe de "specialisti" recrutati de SOV din staff-ul BNR si angajati, pe lefuri grase, la firmele sale: George Mucibabici, Marin Calitoiu, Alexandru Grigoriu, Vlad Soare. Plus ex-bancorexistii Razvan Temesan si Alexandru Ghiba, care au condus banca, fara avizul BNR, in timp ce erau cercetati penal! Plus un anume Rino Raicovici, un sarb cu reputatia de agent al unor servicii secrete straine, venit pentru cateva luni in banca pe post de "expert" si consilier al lui Mucibabici. Plus, in fine, celebrul Teodor Nicolaescu, aprobat de BNR ca presedinte dupa ce isi facuse, in buletin, mutatia fictiva a domiciliului la Brasov. O alta "miscare" a fost schimbarea denumirii si siglei bancii in Banca Romana de Scont, cu aprobarea BNR, se-ntelege. Pentru ca apoi, tot cu binecuvantarea Bancii Nationale, sucursala din Bucuresti sa fie ridicata la rang de "sediu social secundar", aici fiind transferate atat trezoreria si compartimentul de credite, cat si contul bancii la BNR. Dupa care a urmat si primul tun: achizitionarea de catre banca a sediilor celor 14 sucursale infiintate in tara. Inceputul sfarsitului Cumparate, toate, de la Gelsor, la preturile stabilite de Vantu, cele 14 imobile au costat BRS-ul circa 180 miliarde lei. Numai ca Gelsor-ul a pus, in cele din urma, la dispozitia bancii doar 8 cladiri, in valoare de vreo 80 de miliarde. "Uitand", fireste, pana in ziua de azi, sa restituie bancii diferenta de aproximativ 100 de miliarde. Alte cateva tunuri au "bubuit" apoi la majorarile de capital facute de Gelsor pana in toamna anului trecut, cand capitalul social al BRS a ajuns de la 50 la 200 miliarde lei. Potrivit unor surse din BNR - unde se afla, ni s-a spus, si documente in acest sens - aceste majorari de capital s-ar fi facut cu bani luati din BRS sub forma de credite, de diverse persoane juridice - indeobste firmele lui Vantu - si persoane fizice de-ale lui SOV. Plimbati pe anumite circuite de conturi, banii ar fi ajuns, finalmente, la Gelsor, care a majorat cu ei capitalul social al BRS. BID - infiintata cu miliardele sifonate de la BRS? Aceeasi "tehnica" se pare ca a fost utilizata - sustin sursele noastre - si pentru infiintarea BID-ului condus, pana spre toamna trecuta, de presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu. Daca e sau nu asa, ramane sa stabileasca organele de ancheta penala. Fapt este insa - dupa cum am fost incredintati - ca la BNR exista documente dovedind ca, in ianuarie 2000, de la BRS au plecat la BID 80 de miliarde ca aport la capitalul social, plus alte 160 de miliarde cu titlul de "virament". Plus alte zeci de miliarde credite date de BRS unor persoane fizice - Freciu Ovidiu, Lungu Cristian, Gabor Ana-Maria, Andronic Dan, Ratiu Gheorghe, Ionescu Iuliana, Rudareanu Cornel, Nicolaescu Teodor, Saidac Alexandru etc., care ar fi fost apoi "rotite" prin diverse conturi pana au aterizat in contul Gelsor-ului. Dupa care banii ar fi pornit in sens invers: credite date de BID acelorasi persoane, pentru restituirea imprumuturilor de la BRS! In loc de concluzii Cum vor decurge si pana unde vor fi impinse anchetele penale declansate in scandalul SOV-BRS ramane, cum spuneam, de vazut. Este insa indubitabil - si mai-marii BNR stiu foarte bine acest lucru - ca hotiile de la BRS nu ar fi putut avea loc, sub nasul "cerberilor" Bancii Nationale, fara complicitatea, sub o forma sau alta, a acestora. Ca este asa, o dovedeste, intre altele, si modul in care organele de control ale BNR ridicau documente de la BRS, fara nici un act sau semnatura justificativa, in dispretul total al chiar reglementarilor stricte instituite in acest domeniu chiar de Banca Nationala. Procedeu ce ar fi fost utilizat - dupa cum ne-au dezvaluit surse bancare - de insusi seful Directiei de control din BNR, Nicolae Cinteza, care ar fi luat astfel, recent, de la sucursala din Bucuresti a BRS, discheta cu care ex-presedintele Teodor Nicolaescu putea intra in sistemul informatic al bancii, operand dupa bunu-i plac in conturile clientilor. Daca la cele de mai sus adaugam faptul ca, anul trecut, dupa intrarea BRS in supraveghere speciala, doi membri ai CA-ului bancii - Florian Firu si Ioan Neculaie - au demisionat pe motiv ca BNR era la curent cu ce facea Nicolaescu, dar nu catadicsea sa ia nici o masura, suspiciunile privind culpa Bancii Nationale sunt si mai intemeiate. Si nu doar pentru actionarii fondatori - care spera totusi sa mai poata salva banca - incredintati ca, "in timpul supravegherii speciale, comisia BNR-ului n-a facut decat sa-l pazeasca pe Nicolaescu ca sa poata fura nestingherit. Iar acum nu e deloc exclus ca unii din BNR, stiindu-se cu musca pe caciula, sa incerce sa faca sa dispara documentele compromitatoare".