Un preşedinte al Republicii Coreea, pentru prima oară în România

Pentru prima oară după stabilirea relaţiilor diplomatice româno-sud-coreene, în martie 1990, un şef de stat din Republica Coreea vizitează România. Preşedintele Roh Moo-hyun, soseşte,

Pentru prima oară după stabilirea relaţiilor diplomatice româno-sud-coreene, în martie 1990, un şef de stat din Republica Coreea vizitează România. Preşedintele Roh Moo-hyun, soseşte, astăzi, la Bucureşti, la aproape un an de la vizita pe care omologul său, Traian Băsescu a făcut-o la Seul.
Considerată una dintre "miracolele Asiei de Est", Coreea este astăzi a douăsprezecea mare economie a lumii. În industria construcţiilor navale, sud-coreenii sunt pe primul loc şi reprezintă o forţă pe piaţa mondială de IT, electrotehnice şi chiar a constructorilor de automobile. Din perspectiva intrării României în UE, la 1 ianuarie 2007, guvernul de la Seul este interesat în intensificarea cooperării între cele două ţări. De altfel, cu prilejul vizitei preşedintelui Roh Moo-hyun se va semna acordul de garantare a investiţiilor şi protocolul de înţelegere pentru cooperarea întreprinderilor mici şi mijlocii.

Raportul investiţiilor: 240 milioane $, la 0, în favoarea sud-coreenilor
Din păcate pentru noi, cifra totală a investiţiilor sud-coreene în România se ridică la 240 milioane de dolari, iar a investiţiilor româneşti în Coreea este zero. şi balanţa externă atârnă tot în favoarea Seulului, cu o cifră de exporturi în ţara noastră de 387 milioane de dolari, pe când importurile din România sunt de doar 87 milioane de dolari. Cele mai importante prezenţe ale capitalului sud-coreean în România sunt la şantierul Naval Daewoo de la Mangalia, Fabrica de Oţelinox Samsung din Târgovişte, Doosan Industria Grea. Sud-coreenii sunt interesaţi să se implice în realizarea Unităţii 3 a centralei nucleare de la Cernavodă. În plan politic, Coreea de Sud doreşte în continuare sprijinul României în legătură cu politica Seulului faţă de Coreea de Nord şi întărirea colaborării reciproce la ONU şi alte organizaţii internaţionale.

Seulul îşi va pierde statutul de capitală naţională
Confruntată în numeroase rânduri cu mari scandaluri de corupţie, urmate uneori de falimente răsunătoare, cu implicaţii sociale dramatice, Republica Coreea a reuşit prin reforma sistemului juridic şi administrativ să controleze acest flagel. Guvernul sud-coreean duce o politică de descentralizare şi dezvoltare echilibrată între marea zonă metropolitană a Seulului şi provincii, între zonele urbane şi rurale. Deşi anul trecut s-a declarat că relocarea capitalei naţionale este neconstituţională, planul de mutare a multor ministere şi a întreprinderilor publice din zona metropolitană a Seulului în partea sudică a Coreei, lângă Gongju, este în curs de desfăşurare.