România depăşeşte masiv media UE la suicid în cazul adolescenţilor şi al adulţilor cu vârste cuprinse între 50 şi 54 de ani

O cercetare derulată recent arată că România depăşeşte masiv media Uniunii Europene la suicid, în cazul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani dar şi în cazul adulţilor cu vârste cuprinse între 50 şi 54 de ani. Aşa arată cele mai recente date Eurostat, care i-au determinat pe medicii psihiatri dar şi pe psihologii români să deruleze o cercetare amplă în domeniu.

„În cazul copiilor şi al tinerilor, comportamentul suicidar include o motivaţie depresivă, probleme emoţionale, comportamentale şi sociale, abuzul de substanţe, pierderea relaţiilor romantice, inabilitatea de a depăşi dificultăţile şcolare sau de a face faţă altor stresori de mediu, stima de sine scăzută sau neputinţa de a rezolva problemele din relaţiile familiale”, a declarat doctorul Adela Ciobanu, psihiatru la Spitalul „Prof. Dr. Al. Obregia” Bucureşti.

Potrivit acesteia, „programele de consiliere pentru părinţi ar trebui să atenţioneze asupra riscului de suicid la copiii care provin din familii aflate în divorţ, dar şi la cei cu un mod auto-depreciativ de gândire, precum şi la adolescenţii care adoptă comportamente de sfidare în relaţia cu adulţii. Descoperirea la timp a simptomelor depresive şi instituirea urgentă a tratamentului specific pot conduce la scăderea semnificativă a numărului sinuciderilor”, a adăugat doctorul. 

La nivel european, pe primele locuri în UE, în funcţie de mărimea ratelor de suicid se află tinerii din Ţările Baltice şi din Nordul Europei – Lituania, Estonia, Finlanda şi Irlanda.

Suicidul în rândul vârstnicilor, o cauză importantă de mortalitate 

În schimb, grupa de risc suicidar 50-54 de ani figurează distinct în statisticile Eurostat, fiind condusă detaşat de lituanieni, unguri, sloveni şi polonezi. 

„Observăm din cele mai recente date ale Eurostat că şi în rândul vârstnicilor europeni suicidul a continuat să fie o cauză importantă de mortalitate. Astfel, dacă în anii anteriori bunicii din Ungaria, Slovenia şi Croaţia recurgeau la suicid în masă (ratele suicidului masculin în aceste ţări erau de 230,3, 231,4, respectiv de 221,8), în 2010 cele mai înalte rate de suicid în rândul vârstnicilor s-au înregistrat în Bulgaria. Cu o rată totală de suicid de 54,7 decese la 100.000 de locuitori (109,6 la bărbaţi şi 26,2 la femei), Bulgaria a ajuns în fruntea „topului” european al sinuciderilor pe 2010, devansând Ungaria (48,3 decese la 100.000 de locuitori), Lituania, Croaţia şi Austria. România s-a aflat sub media europeană la acest indicator, cu o rată de 19,6 decese la 100.000 de locuitori”, a explicat psihologul Camelia Popa. 

Specialiştii arată că riscul de suicid nu poate fi întotdeauna identificat. „Nu întotdeauna identificarea acestui risc este o operaţiune reuşită, deoarece chiar şi cei mai experimentaţi specialişti pot eşua în prevenţia comportamentului suicidar, de exemplu atunci când au de-a face cu un pacient cu comportament disimulat. Tocmai de aceea identificarea riscului suicidar presupune stabilirea unui diagnostic corect”, a declarat dr. Adela Ciobanu.

Citeşte şi:

Depresia şi gândurile suicidale, principalele probleme ale copiilor. Mamele, în topul abuzatorilor

Aproape jumătate dintre cazurile semnalate anul trecut la Telefonul Copilului, care au necesitat intervenţia autorităţilor, au vizat abuzul asupra copilului, în fiecare zi fiind înregistrate până la şapte astfel de cazuri. Concret, la Telefonul Copilului, în anul 2013 au fost înregistrate 106.885 de apeluri, iar 5.039 dintre cazuri au necesitat consilierea şi monitorizarea continuă a specialiştilor, dar şi intervenţia instituţiilor abilitate.

Psiholog, psihiatru sau neurolog? La cine să mergi şi când?

Confuziile frecvente care se fac între cele trei specialităţi sunt şi parte dintre cauzele care stau la baza fricii sau ruşinii de a merge la psiholog, psihiatru sau neurolog.