Riscurile şi ameninţările anului nou

Nici Nostradamus, nici Baba Vanga, nici Mama Omida, nici clarvăzătorul/clarvăzătoarea Cutare, nici prezicătorul/călugărul/sfântul Nu ştiu care sau alţi diverşi guru ai viitorului, care apar zilnic şi sunt preluaţi ca adevăruri absolute, citaţi pe nemestecate, neverificate de presa senzaţionalistă românească sau de aiurea nu pot spune cu certitudine ce ne va aduce anul nou 2016.

Lăsând la o parte fantasmagoriile, la o primă analiză asupra realităţilor trăite, oricât de supercifială ar fi, privind mersul lucrurilor, nu putem să ne facem că nu vedem riscurile, ameninţările şi îngrijorările anului nou care vine, 2016, pentru România.

În ultimii ani, aproape că a devenit un clişeu să spui că trăim sau intrăm în cel mai crucial an, că suntem ameninţaţi şi trebuie să facem faţă permanent la noi şi importante provocări. Am ajuns să ne întrebăm retoric, ce an a fost şi va fi cel mai important pentru români şi ţara noastră:

2014 când au fost alegeri europarlamentare, prezidenţiale?

2015 când în România s-a înregistrat un eveniment tragic nemaivăzut, soldat cu zeci de morţi şi răniţi, când s-au reţinut arestat şi eliberat cei mai mulţi corupţi la nivel înalt; când legiuirea Parlamentului a decis că unii români sunt mai speciali decât alţii, hotărând privilegii speciale; când un guvern debil sub conducerea ”marelui” om politic şi premier Ponta ne-a făcut ”mândri că suntem români„ prin nivelul la care au adus corupţia; când s-a instalat aproape forţat un guvern de tehnocraţi; când s-a impus mai mult ca niciodată şi s-a conştientizat, în sfârşit, la nivelul maselor, sintagma ”Corupţia ucide!”; când bătălia pentru ţară a fost una pe viaţă şi pe moarte?

2016, anul viitor, când vom avea alegeri parlamentare şi locale?

Evident, retrospectiva şi analiza anului care se încheie sunt necesare, iar aici mă refer la politicienii, guvernanţii şi demnitarii care hotărăsc destinele a zeci de milioane de oameni, soarta unei ţări întregii, făcute fără obiectivitate şi mai ales fără măsurile de viitor care se impun, ţinând cont de realităţile existente, va semăna nu doar cu o frecţie la un picior de lemn, ci cu agavarea afecţiunii şi la pierderea piciorului. De aceea, importanţa retrospectivei, analizei cu sânge rece şi a măsurilor corecte şi curajoase sunt lucruri esenţiale pentru România şi români nu doar în anul care vine, ci şi pentru următorii ani.

În plan intern, realitatea anilor trecuţi şi a anului 2015, a revelat probleme extrem de importante şi grave:

 Corupţia în creştere în ciuda activităţii organelor abilitate, a Justiţiei, care s-a dovedit ea însăşi infiltrată de acest fenomen din interior, dovadă numărul mare de magistraţi, procurori, poliţişti sau alţi oameni din sistem acuzaţi de acte de corupţie. Corupţia generează numeroase alte probleme grave, cancerizând continuu societatea românească în toate domeniile de activitate. Corupţia este un factor de risc major nu doar în interior, ci şi în exterior, ameninţând securitatea naţională.

Lupta împotriva acestui flagel este cu atât mai esenţială cu cât de succesul sau insuccesul ei depinde soarta acestei ţări, iar în acest moment şi în anul care vine, pe lângă eforturile interne, aliatul cel mai important, declarat, care ne sprijină cel mai mult este şi va fi SUA. Pe lângă alte câteva state occidentale, care însă, sunt mai puţin implicate, oferindu-ne sprijin mai mult la nivel declarativ. SUA prin diplomaţii ei de la Bucureşti şi nu numai şi-au anunţat sprijinul puternic pentru actualul guvern de tehnocraţi, condus de Dacian Cioloş. Din păcate, la ora actuală, SUA este singurul aliat care ne garantează nu doar lupta împotriva corupţiei, ci şi apărarea naţională în faţa ameninţărilor externe.

Ameninţări externe venite în 2015, mai mult ca oricând, din partea Rusiei, care, după părerea mea, a declanşat un război informaţional şi de propagandă de amploare în România. Cu o strategie extrem de agresivă la adresa ţării noastre, Rusia lui Putin acţionează intens în ţara noastră, pe lângă listele cunoscute şi necunoscute de prieteni români, foşti, actuali sau viitori demnitari înalţi ai statului român, pe fondul corupţiei generalizate, construind şi racolând continuu noi oameni, din diverse domenii de activitate ale societăţii româneşti. Declanşate în aparenţă, de scurt timp, războiul informaţional, propaganda şi strategia ”Marelui prieten” de la răsărit, dau roade neaşteptat de repede în România.

Strategie care pare să se bazeze şi pe crearea de enclave etnice şi teritorii autonome într-o zonă sensibilă din toate punctele de vedere, Transilvania. Strategie care include şi controlează la prima vedere, şi problema Republicii Moldova, un pion important pe tabla de şah rusească, după crearea haosului ucrainean.

Pe lângă această ameninţare tradiţională, permanentă pentru ţara noastră, dar intensificată şi dusă la cote fără precedent în ultimul timp, ameninţări noi au apărut la adresa statului român. Astfel, realităţile din Orient şi mai ales, evenimentele, atacurile din Europa, au atras riscuri şi ameninţări teroriste, în premieră şi asupra României. Acestea nu mai sunt doar lucruri auzite şi văzute la alţii, ci pot deveni acţiuni concrete şi tragice pentru cetăţenii români chiar pe teritoriul ţării lor, nu doar în străinătate, dacă nu sunt tratate adecvat şi eficient de către autorităţi. Riscurile şi ameninţarile teroriste sunt lucruri extrem de serioase, completate şi de problema refugiaţilor, dar şi de un curent antiislamic generat în ultimul an, în societatea românească.

Mai ales că avem o anumită comunitate de cetăţeni români de religie musulmană cu care am convieţuit paşnic până acum, precum şi numeroşi rezidenţi, afacerişti, infractori, oameni aflaţi în tranzit, refugiaţi sau emigranţi, extremişti sau nu, de aceeaşi religie, proveniţi din ţările unde statul islamic şi influenţa acestuia este foarte puternică.

După cum constatăm, riscurile, ameninţările, problemele, îngrijorările şi provocările anului nou şi a următorilor ani sunt extrem de reale, de luat în seamă şi tratate cu importanţa cuvenită, pot hotărâ într-un timp extrem de scurt, soarta României, dar şi a românilor, oriunde s-ar afla aceştia în lume. Iar aceste aspecte enumerate mai sus sunt doar o foarte mică parte din problemele cu care ne confruntăm.

De aceea, mai mult ca oricând, putem spune că  vom avea din nou un an crucial, care nimeni nu ştie ce viitor ne va rezerva. Trebuie însă,să fim optimişti, să privim cu încredere înainte, esenţial, să ne implicăm total pentru a ne construi singuri viitorul pe care ni-l dorim. Şi cum românii au ştiut să supravieţuiască în condiţii extrem de vitrege, şi acum, sunt sigur că vor şti să-şi ia soarta în mâini şi să răzbească peste provocările anului nou, oricare ar fi acestea, interne, externe sau de altă natură.

2016 poate fi un mare pas înainte pentru toţi românii şi pentru România. Să aveţi un an nou fericit şi să ne vedem, auzim, citim la anul, sănătoşi.

Bucuroşi le-om duce toate, de-o fi pace sau război!