Rechinii imobiliari au înşfăcat şi Moşia Ghica

Proprietăţile Aşezământul Ghica, din Capitală, au încăput pe mâna unor falşi moştenitori, care ulterior le-au vândut dezvoltatorilor imobiliari pentru proiecte rezidenţiale.

Judecătorii Tribunalului Bucureşti au reuşit să dezlege formula magică, dar ilicită, a obţinerii profiturilor uriaşe din afaceri imobiliare, deţinută de soţii Adrian Ciorobea (42 de ani) şi Virginica Tanţi Dumitrescu (53 de ani).  Cei doi sunt bine cunoscuţi pe piaţa cumpărării drepturilor succesorale şi litigioase.

Ciorobea şi Dumitrescu s-au folosit de falşi moştenitori, dar şi de complicitatea unor înalţi funcţionari din Primăria Capitalei, pentru a pune mâna pe imensul domeniu al Palatului Ghica, din patrimoniul naţional. Sunt concluziile magistraţilor Tribunalului Bucureşti care, la sfârşitul anului trecut, au dispus urmărirea penală a lui Adrian Ciorobea şi a soţiei sale. Alături de ei mai sunt cercetaţi falsa moştenitoare a moşiei Ghica, Simone Helene Raletti (60 de ani), omul de afaceri Marin Gostin (50 de ani), care a înhăţat şi el o parte din domeniul palatului, precum şi complicii acestora din Primăria Capitalei.

Lăsat prin testament bucureştenilor

Aşezământul Grigore Ghica Voievod "Moşia Colentina" a fost fondat în 1833, prin Legatul domnitorului Ţării Româneşti Grigore Ghica al IV-lea. Potrivit legatului, aşezământul este format din Palatul Ghica, biserica, lacul, parcul şi o suprafaţă însemnată de teren. Prin testament al domnitorului, aşezământul care-i poartă numele are două scopuri: "plăcerea nevinovată şi petrecerea plăcută a poporului" şi "ctitorirea şi înfrumuseţarea bisericilor", pentru pomenirea numelui său.

Pentru buna administrare a aşezământului, prin acelaşi legat au fost instituiţi epitropi care, sub oblăduirea Bisericii, trebuiau să îndeplinească două condiţii: să fie descendenţi direcţi ai domnitorului Grigore Ghica şi să fie desemnaţi prin dispoziţie testamentară de ultimul epitrop recunoscut legal. Epitropii aveau doar un drept de administrare, păstrare şi conservare a bunurilor aşezământului, bunuri inalienabile, "pentru ca după încetarea noastră din viaţă să nu ajungă din neîngrijire sau din nesocotinţa urmaşilor noştri, prin ruinarea lor puţin câte puţin, a se pustii totul" (Testamentul lui Grigore Ghica, din 1833).

Pentru că voinţa lui Dimitrie Ghica nu a fost respectată întru totul de urmaşii săi, în 1896, regele Carol I a emis un decret regal, prin care Aşezământul Ghica devine un bun inalienabil. După război, comuniştii, prea puţin impresionaţi de tradiţie, au confiscat toate  proprietăţile. Ultimul epitrop recunoscut legal a fost principele Grigore Ghica (76 de ani).

Inginerie imobiliară

Schema prin care a fost deturnat domeniul Ghica a fost pusă la cale de mai mulţi dezvoltatori imobiliari. Pentru a putea intra în posesia imensului domeniu, aceştia aveau nevoie de un moştenitor, de la care să cumpere, pe bani foarte puţini, drepturile succesorale. L-au găsit în persoana lui Simone Helene Raletti.

Pretinsa descendentă a celebrei familii domnitoare nu a fost aleasă la întâmplare. Simone Helene Raletti este rudă prin alianţă a soţiei unuia dintre epitropii Aşezământului Ghica, principesa Eufrosina Ghica, moartă în 1940, care însă nu avea niciun drept la moştenire, după cum susţin chiar judecătorii.  În 1998, Raletti a depus la Primăria Sectorului 2 o cerere, în nume propriu şi nu în numele Aşezământului Grigore Ghica, de reconstituire a dreptului de proprietate asupra moşiei Colentina.

Restituiri pe bandă rulantă

Îndrumată din umbră de imobiliari, Simone Helene Raletti a susţinut nu numai că are dreptul la domeniul Ghica, dar şi că ar fi unica moştenitoare. Ea a primit pe bandă rulantă mai multe terenuri în zona lacurilor Tei şi Plumbuita, însumând 22 de hectare, precum şi palatul domnesc.

Ulterior, pentru a da o tentă de legitimitate demersurilor sale, în 1999, Simone Helene Raletti a înregistrat, sub numărul 1015/B, Fundaţia "Aşezământul Ghica Voievod sau Moşia Colentina", care însă nu are nicio legătură cu entitatea care a administrat Aşezământul Ghica până la confiscarea averii din regimul comunist. Atunci când adevăratul moştenitor al familiei Ghica, principele Grigore Ghica, a făcut demersuri pentru retrocedarea averii, primăria i-a închis uşa în nas.

Degeaba a arătat Grigore Ghica că proprietatea retrocedată ilegal este domeniu public, aşa cum a transmis prin testament domnitorul Grigore Ghica, "pentru plăcerea nevinovată şi petrecerea plăcută a poporului".  La scurtă vreme după ce a fost pusă în posesie, Simone Helene Raletti a înstrăinat moşia. Prin contractul de dare în plată nr.

2705/22.12.2000, Marin Gostin s-a ales cu jumătate din teren, adică 11 hectare. Cuplul Adrian Ciorobea-Virginica Tanţi Dumitrescu, prin firma Ciad SRL, a luat cealaltă jumătate a proprietăţii, pentru care a plătit mai puţin de 3 euro pe metrul pătrat. Un adevărat chilipir, ţinând cont că, în acea perioadă, un metru pătrat de teren în zona Tei se tranzacţiona cu 150-200 de dolari metrul pătrat.

Imobiliarii, în spatele falsei moştenitoare

Magistraţii au stabilit că ingineria financiară a fost pusă la cale de rechinii imobiliari. "Toate aceste persoane au avut cunoştinţă de activitatea frauduloasă a intimatei Raletti Simone Helene în obţinerea titlurilor de proprietate asupra terenurilor care aparţineau Aşezământului Ghica Voievod şi care erau inalienabile, ajutând-o să facă ilegalităţi pentru obţinerea de foloase materiale", se arată în motivarea deciziei Tribunalului Bucureşti.

Magistraţii au mai reţinut, în hotărârea dată, că Arhiepiscopia Bucureştilor a emis o adresă către Simone Helene Raletti, în care se arată că, în mod definitiv şi irevocabil, Raletti nu a făcut dovada descendenţei directe din neamul Ghica şi nu a putut demonstra calitatea de moştenitor. De aceea, i s-a anulat calitatea de epitrop legatar, cu precizarea că Raletti nu mai are dreptul să folosească această calitate.

Simone Helene Raletti susţine că atunci când au emis acest document, reprezentanţii Bisericii au fost influenţaţi de procurori. "O procuroare s-a dus la Snagoveanu şi a făcut presiuni, iar el a zis că nu se pune cu Parchetul", a declarat Simone Raletti. Aceasta a povestit şi despre relaţia de afaceri cu rechinii imobiliari, care au strâns-o cu uşa pentru a le vinde extrem de ieftin.

"Ei au venit la mine şi le-am vândut pentru că eram disperată. Marin Gostin mi-a zis aşa: aveţi un dosar la primărie, mă ocup eu de el şi îmi daţi 50%. Am fost de acord. Cu Ciorobea am făcut un drept de vânzare litigios pentru că nu mai aveam bani nici să plătesc impozitul la teren.

Mi-a dat nimica toată pe teren şi a plătit şi restanţele la impozite. Mi-a plătit chiar mai puţin decât a fost trecut în contract, pentru că acolo am trecut tariful din grilele notariale", a mai spus pretinsa moştenitoare. Adrian Ciorobea şi Virginica Tanţi Dumitrescu nu au putut fi contactaţi pentru a-şi exprima punctul de vedere.

Scoasă nevinovată de procurori

Până şi procurorul Doru Ţuluş din cadrul DNA, cel care, într-un prim dosar penal, a scos-o basma curată pe Simone Helene Raletti, recunoaşte că aceasta este o impostoare.

"Faptul că în mod neîntemeiat, cel puţin printr-o gravă neglijenţă, autorităţile administrative i-au reconstituit dreptul de proprietate, deşi la o analiză temeinică a documentaţiei prezentate ar fi trebuit să-i respingă aceste cereri, nu poate fi imputabil făptuitoarei, în sensul reţinerii în sarcina acesteia a infracţiunii de înşelăciune", se arată în rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale, din martie 2011.

Procurorul aruncă vina însă numai pe funcţionarii publici: "era atribuţia comisiilor de aplicare a Legii 18/1991 şi a Legii 1/2000 să analizeze şi să solicite orice documente considerate relevante pentru soluţionarea cererilor (...)". Nici aceştia n-au păţit nimic, pentru că procurorul a constatat că "a intervenit împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale".

Simone Helene Raletti susţine sus şi tare că este moştenitoarea legitimă a Aşezământului Ghica şi are o interpretare proprie a testamentului lăsat de domnitorul Grigore Ghica. "Eu sunt nepoata principesei Eufrosina Ghica, ultima descendentă a familiei. Domnitorul Ghica a dorit să se păstreze doar palatul, restul se poate vinde. Totul s-a înstrăinat pentru întreţinerea palatului. Eu asta am făcut, am renovat palatul. Nu sunt o impostoare!", a spus femeia. 

 Despre hotărârea Tribunalului Bucureşti care o trimite în faţa procurorilor, Simone Helene Raletti a fost categorică: "Nu-mi spuneţi de hotărârea unei judecătoare plătite. E clar că a fost plătită! Dosarul s-a întors la Parchet pentru că împotriva mea este mafia!".

"Mi-au dat nimica toată pe teren şi au plătit şi restanţele la impozite.''
Simone Helene Raletti
falsa moştenitoare a Palatului Ghica

22 de hectare a primit Simone Helene Raletti din moşia Colentina, aparţinând familiei Ghica.

Proiect rezidenţial de lux

Controversaţii oameni de afaceri Virginica Tanţi Dumitrescu (foto) şi soţul său, Adrian Ciorobea, nu au stat degeaba după ce au pus mâna pe Moşia Ghica. Firma Ciad, administrată de Ciorobea şi Dumitrescu, dezvoltă deja un proiect imobiliar de lux pe malul Lacului Tei, pe terenul luat de la Simone Helene Raletti. "Ansamblul rezidenţial Tei Lake", demarat în februarie 2005, prevede construcţia unor vile cu loturi individuale, cuplate câte două, amplasate în zona de contact cu lacul, la o distanţă de 30 de metri de apă.

Mai sunt prevăzute câteva miniblocuri, cu apartamente în sistem duplex. Potrivit proiectului imobiliar, loturile au o suprafaţă de circa 600 de metri pătraţi, urmând să adăpostească, pe lângă vile, o serie de dotări suplimentare, precum pergole, piscine, foişoare etc.

Aceasta nu este singura lovitură imobiliară a cuplului Ciorobea-Dumitrescu. Cei doi încearcă, de ani de zile, să pună mâna pe Casa Oamenilor de Ştiinţă, monument arhitectural în stil neoclasic francez, aflat în administrarea Academiei Române. Urmaşii fraţilor Assan, cei care au construit vila la începutul secolului trecut, au vândut drepturile succesorale firmei Ciad SRL. Cei doi revendică şi terenul de peste 5.000 de metri pătraţi, în valoare de aproximativ 15 milioane de euro, pe care se află  Casa Oamenilor de Ştiinţă.

Domnitorul Grigore Ghica

Grigore al IV-lea Ghica a fost domnitor al Ţării Româneşti, după epoca fanariotă (1822 - 1828). În timpul domniei, a luptat cu ambiţia boierilor care voiau să conducă singuri ţara. A rămas în istorie ca întemeietor al Filarmonicii. Grigore al IV-lea Ghica şi-a lăsat domeniul şi palatul situat pe malul lacului Plumbuita moştenire bucureştenilor.

Palatul Ghica, transformat în cârciumă de lux

Sălile Palatului Ghica găzduiesc doar nunţi şi alte evenimente organizate de Agenţia Bon Mariage

De la retrocedare, Palatul Ghica nu a mai fost accesibil simplilor vizitatori. Deşi domnitorul Ghica a lăsat prin testament palatul bucureştenilor , mărunţii săi epigoni au deturnat scopul pentru care a fost întemeiat aşezământul. Palatul are acum circuit închis, o plăcuţă pusă la intrare avertizând asupra acestui lucru: „Accesul pe Domeniul Palatului Ghica se face exclusiv pe baza cardului de membru. Intrarea pe proprietatea privată fără acordul proprietarului este infracţiune!".

În 2009, Simone Helene Raletti a închiriat palatul, pentru cinci ani, agenţiei organizatoare de nunţi Bon Mariage. Alin Caraman, proprietarul Bon Mariage, susţine că societatea a investit până acum aproximativ un milion de euro în renovarea acestui palat, ale cărui locaţii le foloseşte pentru diferite evenimente.

Aceeaşi firmă a deschis acolo şi un restaurant de lux. Simone Helene Raletti regretă însă asocierea cu Caraman. "Nenorocirea mea este că am făcut un contract de închiriere cu Alin Caraman, de la Bon Mariage, care distruge acest palat. A distrus grădina englezească. Din chiria de 15.000 de euro, jumătate plătesc taxe la stat. Tot eu fac şi reparaţiile, Bon Mariage nu a investit nimic", a spus Raletti.

Bon mariage, acuzată că distruge palatul

Cele două părţi sunt acum în litigiu. "În martie 2011 am vrut să anulez contractul. De atunci, nu a mai plătit chirie şi nu-mi mai dă voie să intru în palat, cu toate că biroul Aşezământului este acolo. S-a racordat la partea electrică la fel ca ţiganii, a pus un fir la tabloul electric şi a tras cabluri pentru corturi. I-au dat şi pompierii amendă, dar degeaba. Înainte am închiriat unui neamţ, care a plecat şi m-a lăsat cu datorii la gaze şi curent. La asta mă aştept şi de la golanul de Caraman care nu face decât să distrugă", a mai declarat Simone Raletti.

Autorul acestui articol nu are nicio legătură, directă sau indirectă, cu protagoniştii menţionaţi