Preşedintele CNAS: „Evaluăm internările de zi, după ce în două luni s-au triplat cazurile în unele spitale”

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) va evalua internările de zi, după ce la două luni de la intrarea în funcţiune a pachetului de servicii de bază, numărul cazurilor s-a triplat în unele spitale, în timp ce în altele nu s-a respectat contractul. Aşa a anunţat marţi preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea.

„Pachetul de bază este un pas important. Apar paşi pe care nu i-ai prevăzut înainte. Mi-aş fi dorită să existe asigurări private, să am cu cine să împart riscul financiar, dar nu avem. Sigur, pachetul de bază este generos şi atunci asigurările private îşi fac loc cu greu. Dar vă promit că vom realiza şi asigurări private. Pachetul a fost construit încercând să se culeagă şi de ici, şi de colo. S-a ajuns la un număr de 200 de diagnostice care sunt în acest pachet, o altă sută în pachetul de diagnostic, toate fiind în ambulatoriu. De ce în ambulatoriu? Pentru că este mai ieftin decât a sta în spital şi pentru pacient este important să se întoarcă seara în mediul lui, decât să stea pe un pat de spital”, a declarat preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, la ZF Pharma & Health Summit '14, citat de Mediafax.

Spitalele, controlate de CNAS

Ciurchea susţine că la două luni de la implementarea pachetului de servicii medicale bază, sunt spitale în care se internează, în regim de spitalizare de zi, şi ce trebuie, şi ce nu trebuie.

„Sunt spitale care şi-au triplat numărul de internări de zi şi spitale care nu-şi fac numărul contractat. Am început să ne punem problema de ce într-o parte se internează şi ce trebuie, şi ce nu trebuie, iar în altă parte, ori nu au înţeles, ori nu au adresabilitate. De aceea, suntem într-un proces de evaluare a ceea ce se întâmplă - ca să nu le numesc controale -, neintervenind în actul medical, ci încercând să înţelegem dacă s-au respectat termneii din contractul cadru şi din norme", a mai spus preşedintele CNAS.

Listele de aşteptare, o problemă

Pe de altă parte, controlul CNAS nu se intervine în actul medical, deşi în străinătate este o practică, ci se urmăreşte respectarea contractelor.

„Unde sunt foarte multe internări, se pune problema dacă sunt şi bani de plată. Acolo unde sunt puţine internări, apare problema că nu sunt bani de salarii. Vreau să fac menţiunea că nicăieri în lume sistemul de asigurări nu asigură salarii, ci servicii medicale, la o plată justă sau un cost efectiv. Recunosc că sistemul din România nu are atâţia bani cât ar dori fiecare, dar dorim să ne apropiem de o valoare reală a costurilor serviilor medicale”, a mai spus Vasile Ciurchea.

Preşedintele CNAS a adăugat că o problemă o reprezintă şi listele de aşteptare, pentru că un pacient nu poate accepta că un control RMN la cerere sau care nu reprezintă o urgenţă, poate fi făcut peste trei luni.

Românii primesc tratament în străinătate

Preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea, a declarat marţi, la ZF Pharma&Health Summit'14, că pacienţii români primesc tratament în străinătate, chiar dacă trebuie achitate datorii de 212 milioane de euro către unităţile sanitare europene, neplata nefiind însă cauzată de lipsa banilor.

Potrivit lui Ciurchea, banii datoraţi nu au fost plătiţi până în prezent din cauza lipsei personalului care să poarte discuţiile de mediere şi să facă schimbul de documente necesar cu casele de asigurări ale ţărilor unde s-au tratat pacienţi din România.

„Aş vrea sa vă spun că asiguraţii din România au acces la tratamente în străinătate, aşa cum prevăd directivele europene transpuse în legislaţia românească. Din anul 2007 şi până în prezent, România a acumulat sume mari de plată pentru tratamentele românilor în străinatate, vorbim de 212 milioane de euro, din care 63,4 de milioane de euro au fost acumulate doar în anul 2013”, a spus preşedintele CNAS.

Ritmul de plăţi s-a accelerat

Suma de 212 milioane de euro include: serviciile medicale acordate în baza cardului european de asigurări sociale de sănătate (CEASS) şi a certificatului provizoriu de înlocuire a cardului european de asigurări sociale de sănătate (CIP), precum şi cele acordate în baza formularelor europene de deschidere de drepturi pentru reşedinţă şi tratament planificat, respectiv E106, E109, E120, E121/S1, E112/S2 efectuate în perioada 2007-2013.

„Începând de anul trecut, ritmul de plăţi s-a accelerat: în anul 2013 s-au achitat în jur de 33 de milioane de euro. În 2014, plăţile care se vor efectua pentru asistenţa medicală în străinătate sunt cele mai mari de până acum: estimăm că vom plăti în jur de 67 de milioane de euro”, a mai spus preşedintele CNAS.

Datoriile vor fi plătite, dar nu în întregime

Vasile Ciurchea a precizat că, probabil, banii datoraţi vor fi plătiţi, însă nu întreaga sumă, pentru că „directiva europeană nu ne permite să plătim tratamentul efectuat mai devreme de şase luni”.

„În plus, aş vrea să mai atrag atenţia asupra unui fapt, şi anume alegerea furnizorului de servicii medicale. Unii pacienţi români aleg un furnizor care nu are contract cu asigurările de la ei din ţară, decât în proporţie de 70 de sută. Atunci, noi decontăm doar 70 la sută, iar diferenţa trebuie să o plătescă pacientul din buzunar. Aşadar, este foarte important ca orice pacient să se informeze foarte bine asupra furnizorului atunci când merg să se trateze în străinătate”, a spus Ciurchea.