După CSM, şi CNCD se pregăteşte să-şi deschidă larg uşile ca să nu-i primească pe reprezentanţii societăţii civile

Publicat:
Ultima actualizare:

Două posturi jumate se vacantează în Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, iar pentru ocuparea lor se anunţă o procedură netransparentă şi politizată, ca şi până acum. După ilegalităţile din Senat, la desemnarea celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, asta e încă o dovadă a modului în care politicienii abuzează de legile neclare pe care tot ei le-au făcut, ca să ţină cetăţenii la distanţă

Când s-a „inventat” transparenţa în România, un primar din ţară a înţeles că asta înseamnă să lase toate uşile deschise în primărie, când ar fi fost de fapt nevoie să respecte Legile 544/2001 sau 52/2003 de exemplu. Ne-a povestit asta pe post de anecdotă, domnul Irimie, secretar de stat în Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social, la începutul dezbaterii organizate de APADOR-CH pe tema modificărilor legislative necesare pentru facilitarea accesului cetăţenilor în organismele colegiale. Domnul secretar de stat şi-a arătat toată disponibilitatea pentru dezbatere, răspunzând invitaţiei noastre, doar că a plecat imediat după cuvântul introductiv pentru că se grăbea la alt eveniment. Am rămas totuşi să discutăm ce ne doare cu patru parlamentari de la trei partide, şi mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile (video aici).

Problema cu reprezentarea societăţii civile în organismele colegiale, de genul CNCD, CSM, CNA, CNI sau CES este că locurile prevăzute special pentru cetăţeni (acolo unde există) sunt supuse unor tratamente inegale, pe alocuri chiar ilegale, lăsate la urmă, neglijate sau politizate pe ascuns, astfel încât organismele respective să nu fie încurcate în „funcţionare” de prezenţa vreunui corp străin în ele.

APADOR-CH are experienţa susţinerii mai multor candidaţi ai societăţii civile în CNI (unde a avut succes şi în 2014 şi în 2016), în CNCD (unde în 2015 a fost un eşec) şi în CSM (unde acum ne aflăm într-o etapă pe care o considerăm ilegală). Din aceste experienţe, am înţeles că e nevoie de două lucruri esenţiale: legi clare şi proceduri transparente. Pentru ambele noi am făcut mai multe propuneri pe care le-am prezentat celor două tabere: societate şi politicieni.

La dezbaterea pe marginea lor, însă, am înţeles că degeaba ai legi clare, dacă nu există bună  credinţă şi disponibilitate din partea parlamentarilor de a le aplica şi respecta. După cum şi varianta că degeaba există bunăvoinţa din partea politicienilor, dacă societatea civilă nu e unită în spatele aceloraşi principii pe care vrea să le promoveze.

Parlamentul organizează selecţie de cadre pentru CNCD, dar ştie numai PSD

Petre Florin Manole, deputat PSD, fost ONG-ist şi fost membru al CNCD, a fost de acord că în privinţa alegerii membrilor CNCD procedura prevăzută în legislaţie e neclară, fapt ce o face interpretabilă şi pe alocuri dăunează calităţii membrilor consiliului – în care ar trebui să predomine juriştii şi ONG-iştii, dar la ultima rundă de alegeri a fost desemnată o doamnă ingineră de cazane. Dincolo de lege, însă, Manole a acuzat o pasivitate a unei părţi a societăţii civile, respectiv Coaliţia antidiscriminare, comparativ cu altă parte, mai vocală şi cu mai multe milioane de semnături. Mai ales în contextul apropiatelor vacantări ale posturilor în CNCD, Manole crede că societatea civilă militantă pentru drepturile omului ar trebui să fie mai unită şi mai organizată în revendicări.

În iunie 2017, expiră două mandate în CNCD, care se adaugă astfel la jumătatea de mandat care mai rămâne din vacantarea postului ocupat de Manole înainte de a deveni deputat. APADOR-CH a trimis deja cereri de informaţii publice către Camera Deputaţilor şi Senat, ca să afle când se organizează procedura de selecţie a candidaţilor. Nu am primit un răspuns oficial, încă, în schimb ne-a informat Manole cu ocazia dezbaterii că pentru jumătate din mandatul pe care l-a ocupat chiar el în CNCD s-ar fi depus deja patru dosare de candidaţi. În condiţiile în care procedura de înscriere nu a fost afişată pe site-ul Camerei Deputaţilor sau al Senatului, aşa cum ar fi trebuit, toţi participanţii la dezbatere prezenţi în sală, inclusiv parlamentarii celorlalte partide (Adriana Săftoiu de la PNL, Mihai Goţiu şi George Dircă, de la USR) au aflat cu această ocazie că Parlamentul organizează selecţie pentru ocuparea postului lui Manole în CNCD într-o procedură despre care ştia numai Manole şi probabil PSD-ul.

Pe fondul acestei mostre de transparenţă parlamentară (despre care Florin Manole crede că trebuie să fie o neglijenţă), aproape că nu mai avea sens că explicăm de ce dorim ca audierile candidaţilor să fie reale şi publice, nu câte un minut de persoană cum a fost în 2015, ca să vadă şi parlamentarii pe cine desemnează, şi publicul pe cine a trimis acolo. Dar dacă depun dosare numai cine ştie de selecţie, e evident că nu mai au rost nici audierile, că doar se cunosc între ei.

Adriana Săftoiu: suntem trataţi în Parlament exact ca drepturile omului în România

Deputatul PNL Adriana Săftoiu a pus sare pe rană explicând cum se văd lucrurile din Comisia pentru Drepturile Omului din Camera Deputaţilor. 

Comisia pentru drepturile omului nu e atât de importantă pentru Parlamentul României. E mai degrabă tratată ca o comisie de hai să fie acolo. E făcută pentru că trebuia ca Parlamentul să aibă comisia asta, dar suntem trataţi exact aşa cum e tratată ideea de drepturile omului în România. Noi invocăm drepturile omului din inerţie. Îţi dai seama cât de respectat e acest principiu doar uitându-te la comisie. Sunt legi care ar trebui să aibă avize de la Comisia pentru Drepturile Omului (dacă mă întrebaţi pe mine toate legile ar trebui să aibă avize de la Comisia pentru Drepturile Omului) şi nu au nicio problemă că dăm, că nu dăm, că vin la comisie sau nu”. 

Săftoiu crede că pentru schimbarea situaţie e nevoie de voinţa tuturor liderilor de grupuri parlamentare, nu doar de buna voinţă a unor parlamentari răzleţi pe care fiecare partid îi are.

Dacă comisia este o formă fără fond, nici poziţia societăţii civile în organismele colegiale nu e diferită, pentru că şi aceste organisme par a fi croite după acelaşi calapod „să fie acolo”. Fie că se opun unor decizii sau nu, reprezentanţii societăţii civile ajung ori în poziţia veşnică de Gică contra, ori să fie înghiţiţi de sistem pentru că se simt neputincioşi. Gelu Duminică, unul dintre cei 15 reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Economic şi Scocial (CES) povesteşte că şedinţele CES durează 5 minute pe ceas, timp în care totul se votează aproape orbeşte.

De exemplu, a venit bugetul de stat la 3 dimineaţa pe email. La 8 dimineaţa, plenul CES dăduse avizul. Majoritate cu 2 voturi împotrivă. Eu am zis că nu am cum să parcurg bugetul de stat în juma' de oră. Se avizează în CES legi care produc deja efecte. Cu toate că legea spune că avizul e înainte. Dar noi o facem de multe ori pe principiul că nu stăm noi să punem piedică la buget.

Duminică crede că ce-i lipseşte societăţii civile în România este asumarea unitară a unor principii, aşa cum a făcut şi clasa politică de două ori în istoria recentă: aderarea la NATO şi la UE.

Despre faptul că avem comisii de drepturile omului în Parlament de formă, dar şi că societatea civilă ar trebui să le dea politicienilor un „to do” list e convins şi Manole, care aşteaptă de la foştii colegi ONG-işti o listă clară de propuneri pe care să le susţină în Parlament. Totuşi, el avertizează să nu fim prea optimişti, pentru că în Parlament drepturile omului sunt o temă cu susţinere minoritară, ca şi în societate. Chiar dacă au reuşit să voteze proiectul parteneriatului civil în comisii, prin artificii de genul parlamentarii mai conservatori au stat acasă în ziua votului, Manole spune că procedura asta nu va merge şi în plen. 

Parlamentarii care sunt suporterii drepturilor omului sunt o minoritate în Parlament, ca şi în societate. Nu există niciun partid cu toţi membrii grupurilor parlamentare dedicaţi acestui deziderat.”, afirmă Petre Florin Manole, deputat PSD.

CSM, constituit incorect, ca să vegheze la corectitudinea justiţiei

Dar nu trebuie neapărat să crezi în drepturile omului ca să aplici corect legile şi să organizezi concursuri transparente, au fost de părere mai mulţi participanţi la discuţie. Deputatul Mihai Goţiu de la USR, fost ONG-ist, a punctat că în cazul CSM Comisia juridică din Senat, condusă de celebrul domn senator Şerban Nicolae, a făcut ilegalităţi chiar în condiţiile în care termenele prevăzute de lege erau destul de clare. Mai exact au prelungit ilegal termenul de înscriere a candidaţilor pentru CSM, apoi au organizat o mascaradă de vot din care niciun candidat nu a obţinut majoritate simplă, motiv pentru care tot senatorii au decis să reia întreaga procedură de înscriere, deşi legea spune că trebuia reluat doar votul.

Ai legi, ai regulamente, dar eşti sfidat în faţă. Societatea găseşte reprezentanţi şi se loveşte de rea credinţă. Vor ignora legile şi regulile chiar dacă se modifică şi se fac mai clare”, a spus Mihai Goţiu.

În acest timp, noul CSM s-a constituit şi funcţionează fără cei doi reprezentanţi ai societăţii civile prevăzuţi chiar şi în Constituţie. E încă o ilustrare a glumei povestită la început de domnul secretar de stat de la minister: legile ne deschid uşile ca să intrăm în organismele astea colegiale, dar politicienii reuşesc de fiecare dată să ne prindă degetele în ele. Cu legea în mână, pe lângă ea şi cu zâmbetul pe buze. Sau cu un citat care l-a făcut celebru pe domnul senator Şerban Nicolae: „mandatul imperativ este nul!”. Adică dacă tot l-am trimis acolo, nu mai putem să-i spunem şi cum să voteze. Îi putem cere, însă, să respecte regulile jocului.

------------------------

Această dezbatere a fost organizată în cadrul proiectului Reprezentarea societăţii civile în organisme colegiale, derulat de APADOR-CH cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation şi Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite