Criză de medicamente în farmacii. Ce pastile vitale pentru pacienţi lipsesc şi ce explicaţii au autorităţile
0
Antidiabeticele orale de tipul siofor, euthyrox şi zymafluor sunt doar trei exemple de medicamente care nu se mai găsesc în farmacii. Criza nu este una nouă, susţin pacienţii, dar s-a acutizat în ultima vreme.
O serie de medicamente care acoperă patologii foarte diverse lipsesc din farmacii cu lunile. Astfel, lipsesc antidiabetice orale de tipul siofor, dar şi medicamente pentru bolnavii de tiroidă şi cele pentru păstrarea sănătăţii dentare.
La Bucureşti, o mamă care administrează copilului ei zymafluor - medicament pentru prevenirea cariilor dentare şi care trebuie administrat zilnic până la vârsta de 18 ani - colindă farmaciile în căutarea pastilelor. Farmacistele ridică din umeri. ”Nu mai avem de multă vreme. Lipseşte cum lipsesc şi alte medicamente”, i se explică femeii.
La Braşov, o bolnavă de diabet spune că, de o săptămână are o reţetă în aşteptare la farmacie pentru antidiabetice orale. Pacienta spune că este obişnuită cu dispariţia medicamentelor din farmacii şi că medicul curant îi dă pe reţetă o doză mai mare de medicamente decât cele pe care le ia în mod curent, astfel că deocamdată, are ceva rezerve. Reţeta este prescrisă o dată la trei luni în acest fel tocmai pentru ca pacienta să nu rămână fără tratament.
La Bacău, nu se găseşte siofor, un antidiabetic oral şi nici la Baia Mare sau în alte oraşe, potrivit Digi24.
Alt medicament care ba este ba nu este în farmacii este euthyrox-ul, absolut necesar pentru unii bolnavi de tiroidă şi pentru cei cu cancer. Iar atunci când apare în farmacii se dă cu porţia, se plâng pacienţii.
Autorităţile dau vina pe pacienţi si spun că din cauza lor nu se mai găsesc medicamente în farmacii că aceştia au tendinţa să-şi facă stocuri.
Potrivit Ancăi Crupariu, farmacist, purtător de cuvând la Colegiul Farmaciştilor, criza medicamentelor s-a manifestat în etape, mai ales în perioada de început a pandemiei. Atunci se vorbea foarte mult de lipsa siofor, dar în acelaşi timp pe piaţă erau alte produse pe bază de metformin, de la alţi producători. ”Problema este că, uneori, pacienţii sunt reticenţi în a schimba un produs, chiar dacă este vora de aceeaşi substanţă activă, de aceeaşi concentraţie”, afirmă PC.
Producătorii acuză presiunile pandemiei
Asociaţiile producătorilor de medicamente au alte explicaţii. ”La nivel de organizaţie noi nu putem să cumulăm informaţii referitoare la un anumit produs sau altul al membrilor asociaţiei. Ce vă pot spune în acest moment este că, pe plan naţional şi internaţional se fac eforturi foarte mari pentru a se putea asigura continuitatea livrărilor de medicamente în condiţiile în care toate ţările unde sunt fabricate aceste medicamente sunt sub presiunea pandemiei. Deci, în acest moment este foarte greu să decelăm între cauzele care sunt datorate unei stocări mai mari de medicamente la nivelul populaţiei sau există discontinuităţi în aprovizionare. În acest moment, colegii mei din companiile implicate snt în alertă şi încearcă să obţină informaţiile necesare. Este o realitate pe care am trăit-o şi cu alte produse în primăvară au avut aceeaşi evoluţie – au dispărut o perioadă de pe piaţă”, a explicat Dan Zaharescu, directorul executiv ARPIM.
Cantităţile în plus prescrise pacienţilor, mai spune directorul executiv ARPIM, duc la rupturi de stocuri în piaţă şi la dezechilibre temporare. S-a văzut că şi cu euthyorx-ul au trebuit să treacă aproape şase luni până se se rechilibreze piaţa. Dacă pe ansamblu piaţa farmaceutică a scăzut, anumite categorii de medicamente sunt mult mai mult consumate, inclusiv cele pentru diabet, tiroidă. Cantităţile faţă de anul trecut sunt mai mari care au fost consumate pe primele trei trimestre, decât pe întreg anul trecut. Ceea ce duce la dezechilibrele despre care vorbeam”, adaugă Dan Zaharescu.
Producătorii au probleme cu asigurarea materiei prime care se aduce din India, China şi orientul îndepărtat, zone afectate şi ele de pandemie, mai spune Zaharescu. ”Asigurarea materiilor prime devine o provocare, există dificultăţi cu forţa de muncă, cu asigurarea continuităţii fluxurilor de distribuţie. Vedem cu toţii că schimburile economice între ţări, trsnsportul de mărfuri sunt din ce în ce mai mult afectate de situaţia de criză sanitară”, conchide Zaharescu.
A fost solicitat un punct de vedere şi de la Agenţia Naţională a Medicamentelor
Ştire în curs de actualizare.
Se încarcă comentariile...
